In ultimele saptamani am asistat la o adevarata avalansa a publicarii unor sondaje de opinie cu subiecte politice.

S-a creat un orizont de asteptare cu privire la cateva subiecte de interes, cel mai popularizat dintre ele fiind cel legat de intrebarea privitoare la intentia de vot. In cele ce urmeaza voi trece in revista una dintre confuziile comune care se fac in legatura cu indicatorul legat de vot.

Exista o standardizare a acestui indicator. Exista doua variante: fie se foloseste o intrebare "deschisa", in care respondentul este lasat sa raspunda liber, fie se foloseste o intrebare "inchisa", in cadrul careia exista variante predefinite. Cele doua tipuri de intrebari conduc la distributii diferite ale raspunsurilor, concretizate in diferente ale scorurilor electorale prezentate in final.

In cazul folosirii unei intrebari deschise, partidele mari obtin o crestere a ponderii fata de situatia relevata printr-o intrebare inchisa. Principala diferenta rezida insa nu dintr-o "greseala" metodologica, ci din faptul ca cele doua intrebari sunt masuratori cu obiective oarecum diferite. In cazul unei intrebari deschise se obtine o reactie spontana a respondentilor fata de principalele partide, in vreme ce in cazul unei intrebari inchise se obtine un scor mai apropiat de situatia de la vot. Este un mit faptul ca in cele doua cazuri rezultatele prezentate publicului reprezinta predictii sigure cu privire la configuratia votului intr-o situatie reala. Chiar si in cazul unei intrebari inchise este greu de crezut ca nu exista si raportari false ale respondentilor.

In sondaje sunt prezente ambele variante de intrebare pentru obtinerea intentiei de vot. A compara direct rezultatele obtinute prin cele doua tipuri de intrebari reprezinta, daca nu o eroare majora, cu siguranta un abuz de interpretare. Desigur, exista o probabilitate foarte mica pentru a obtine rasturnari de ierarhii sau diferente de cifre foarte mari. Indiferent de neajunsurile metodologice ale celor doua tipuri de intrebari, acestea ofera totusi o imagine de moment destul de clara cu privire la atractivitatea partidelor. Este insa mult mai grav daca datele sunt prezentate drept certitudini, care nu pot fi supuse unei interpretari critice. Abuzurile de interpretare contribuie, in cea mai mare masura, la deprecierea credibilitatii sondajelor.