Am ridicat un pic din sprancene la un anunt de saptamana trecuta al Consiliului Concurentei, care "analizeaza concentrarea economica ce se va realiza prin fuziunea SC CE Rovinari SA, SC CE Turceni SA, SC CE Craiova SA, SNLO SA, SN Nuclearelectrica SA, SC Hidroserv Rm. Valcea SA si sucursalele SC Hidroelectrica SA: SH Rm. Valcea, SH Sibiu si SH Targu Jiu.

Societatea nou infiintata - Compania Nationala Electra SA - va avea ca obiect principal de activitate producerea si furnizarea energiei electrice, producerea, transportul, distributia si furnizarea energiei termice, exploatarea minelor si carierelor de lignit si producerea de combustibil nuclear". Sprancenele s-au mai ridicat odata cand acelasi Consiliu al Concurentei a anuntat ca a declansat din proprie initiativa o investigatie utila pentru cunoasterea pietei energiei electrice.

Consiliul poate pune capat, la capatul investigatiilor pe care le efectueaza, unei marote care, pret de mai multe guverne, tot incearca sa bage sub pres nu gunoi, ci mai degraba o mare cantitate de probleme care stau sa erupa. Este vorba, in esenta, de bani, banii necesari retehnologizarii si modernizarii productiei romanesti de energie, de functionalitatea si de viitorul sistemului energetic national.

Proiectul guvernamental presupune crearea a doua entitati - Electra si Energetica, fiecare cumuland un numar de producatori de energie si hidrocentrale, alaturi de exploatari miniere si reactoarele de la Cernavoda. Teoretic, crearea a doua astfel de entitati poate fi benefica pentru Romania, chiar intr-o Europa care sustine/impune liberalizarea pietei energetice, dar unde exista jucatori ca masiva Électricité de France sau mai sprinteni, asa cum sunt cehii de la CEZ. O companie importanta, beneficind de garatii morale daca nu financiare din partea statului, cu cifra de afaceri si reprezentativitate, se poate constitui intr-un partener credibil pentru institutiile financiare sau pentru alti colaboratori. Nu lipsit de semnificatie este faptul ca marile companii petroliere din anii '70, cunoscute drept cele sapte surori - Esso, Shell, British Petroleum, Mobil, Chevron, Gulf Oil si Texaco, giganti cu actionariat privat, au fost inlocuite acum de mari companii de stat - Saudi Aramco, Gazprom, CNPC din China, NIOC din Iran, PDVSA din Venezuela, Petrobras (Brazilia) si Petronas din Malaezia.

Iar sistemul energetic romanesc are nevoie de bani, pentru ca 80% din grupurile termoenergetice si-au depasit perioada de viata, pentru ca multe nu respecta normele europene de mediu, pentru ca grupul 1 de la Cernavoda s-a apropiat de jumatatea duratei de viata normate, de 30 de ani, pentru ca doua treimi din retelele de electricitate sunt uzate fizic sau moral. Lista de probleme poate continua si numai reducerea, dupa revolutie, a consumului de energie electrica a tinut in frau o potentiala pana de curent generalizata.

Pe de alta parte, prudenta ma face sa fiu circumspect fata de infiintarea a doua mari "vaci de muls"; odata pentru ca am experienta defunctului RENEL, creator si pastrator de blocaj financiar, sursa de venituri directe si indirecte pentru tot soiul de capuse.

Sa admitem ca vremurile s-au schimbat si ca noile companii vor lucra acum pe principii comerciale. Cand va opriti din ras ganditi-va cum ar fi numita conducerea respectivelor companii; pe criterii de competenta, desigur. Daca izbutiti sa va calmati hohotele, sa ne gandim cum ar reactiona alienata societate romaneasca la un salariu directorial de cinci spre lejer sase zerouri, garnisit cu bonusuri de mai multe ori cate sase zerouri, asa cum este in cazul unor companii nu prea indepartate si care chiar functioneaza pe criterii de profit. Societate care nu putea dormi de grija salariilor din nu stiu ce banca si care fredona cantecele stupide despre sporuri si bonusuri.

Din competente si pe criterii de profit croite pe unicitatea capitalismului romanesc nu cred ca pot aparea modele de eficienta si campioni ai profitului. Iar baietii destepti nu sunt numai de o parte a baricadei; destul de recent ministrul Videanu cauta amplasamente pentru o a doua centrala nucleara in Romania; intentie laudabila in principiu. Dar daca identificarea noului amplasament inseamna dezgroparea de prin arhive a studiilor facute pe vremea lui Ceausescu, culegerea textelor pe calculator, rebotezarea drept studii de prefezabilitate si de fezabilitate si daca platim asa ceva cu niste milioane bune, atunci n-am rezolvat mare lucru.

Mai mult, cine va decide, in galceava care va aparea dupa infiintare in Electra, ca tot am pomenit-o, unde sunt prioritatile: in ecologizarea instalatiilor pe carbune, in continuarea lucrarilor la unitatile trei si patru de la Cernavoda, in noi hidrocentrale sau in constructia unui modern sediu si in informatizarea acestuia? Nimeni nu spune o vorba depre ferme de mori de vant, despre energie solara, despre finantarea si incurajarea instalarii de panouri fotovoltaice sau despre cladiri independente energetic.

Un personaj vestit, pana prin anul 2000, a fost femeia de serviciu de la RENEL, cu salariu - se spunea atunci - mai mare decat al unui demnitar. Mi-e teama de va aparea, mai nou, Electra, femeia de serviciu a economiei romanesti.