Restructurarea pe care Ministerul Economiei a propus-o pentru producatorul cel mai scump de energie va duce in final la disparitia acestuia ca furnizor de sine statator.

Aprobarea proiectului pentru fuziunea, de fapt inglobarea in Hidrolectrica a unei parti din Termoelectrica va crea cel mai mare producator detasat din piata energiei electrice si va aduce sansa relansarii sau, mai bine zis, a supravietuirii productiei termo (care este amenintata de ani de zile cu inchiderea din cauza grupurilor neperformante). Decizia, cu destule parti bune pentru ambii producatori, are intr-o prima faza o parte proasta pentru statul roman.

Daca acesta va sacrifica aproape un miliard de euro in acest an pentru a scapa in anii urmatori de bilantul anual putin infricosator al datoriilor si al pierderilor de la Termoelectrica, Hidroelectrica va sacrifica, timp de cativa ani buni probabil, profitul obtinut pentru a aduce pe linia de plutire si noile grupuri pe care le va integra.

Aceasta deoarece in proiectul de lege, care a primit aprobarea de la Consiliul Concurentei, este prevazut ca Hidroelectrica sa transforme "fostele sucursale ale Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice Termoelectrica SA, respectiv CET Braila, CET Paroseni, CET Borzesti si CET Doicesti, de la stadiul la care se gasesc la data preluarii, in societati comerciale cu capital mixt impreuna cu investitorii privati". Cu alte cuvinte, responsabilitatea pentru dezvoltarea centralelor de la Braila, Paroseni, Borzesti si Doicesti va reveni noului proprietar, celelalte filiale ale Termoelectrica vor fi redistribuite (unele catre principalii lor contractori, altele spre stat), iar cele nerentabile vor fi inchise.

Aceasta va duce la disparitia ca producator de sine statator a Termoelectrica si la crearea celui mai mare furnizor de energie de pe piata, cu o putere instalata de peste 11.000 MW. Noua companie isi va permite sa jongleze mai mult cu pretul energiei de care va dispune (avand atat productie ieftina, dar si productie scumpa, va putea intra pe piata cu pret mixt). Un alt avantaj de care poate beneficia Hidroelectrica este ca termocentralele (in mod normal, capacitati "de rezerva" din sistemul energetic) ii vor putea asigura productia in perioade de seceta. Cum ar fi, de exemplu, chiar acest an, pentru care Hidroelectrica se asteapta la o scadere cu 12% a cifrei de afaceri din cauza debitului mic al apelor.

Pentru Termoelectrica, disparitia ca jucator de sine statator va fi de fapt un pas inainte, deoarece aceasta este una din putinele variante in care compania va reusi sa atraga credite, sa-si vanda mai avantajos energia sau sa negocieze mai bine cu investitorii care vor sa se implice in grupurile termo. Insa chiar si daca de la Termoelectrica vor trece la Hidroelectrica doar grupurile mari, de care ar fi interesati investitorii, e vorba de niste capacitati de productie costisitoare. Conform unor studii din piata de profil, din capacitatea totala de 15.000 MW a Romaniei, 80% din capacitatea termo si 40% din cea hidro au durata de viata depasita, iar investitiile necesare sunt de 800 de milioane de euro pe an, timp de cel putin trei ani.

Chiar daca nu vor fi vandute, ci doar vor atrage investitori in parteneriat (fiind luate in calcul ambele variante), grupurile termo nu vor deveni mai putin atragatoare, in special pentru ca toate companiile care actioneaza in domeniul distributiei sau al furnizarii de energie isi doresc sa aiba in portofoliu oricat de putina productie, alocand in schimb pentru aceasta sume de ordinul miliardelor de euro.

Aducerea sub acelasi acoperis a furnizorului de energie termo cu cel de energie hidro (varianta folosita de producatorii occidentali) poate fi privita si din alt punct de vedere: realizarea unui pret "de cos" prin combinarea mai multor surse de energie cu preturi diferite de productie va face ca adaosurile comerciale pe care si le pun acum furnizorii privati care cumpara energie ieftina sa ramana in buzunarele Hidroelectrica.