Nu spun nimic nou sau interesant atunci când constat că lumea se mişcă mai repede acum decât în urmă cu, să zicem, 50 de ani. Însă nu pot să-mi reprim un mic frison când observ că se mişcă din ce în ce mai repede şi nu există niciun semn că "accelerarea istoriei" s-ar putea opri. Cu siguranţă există o relaţie cu celebra lege a lui Moore, care spune în esenţă că în mai puţin de doi ani complexitatea circuitelor se dublează şi performanţele tehnologiei cresc la rândul lor. Creşte viteza, intervalele se scurtează.

Dacă ne raportăm la o audienţă de 50 de milioane de oameni, constatăm că radioul a atins-o în 38 de ani, televiziunea în 13 ani, iar internetul în doar patru. Facebook a avut nevoie de trei ani şi jumătate, iar Instagram a reuşit să treacă bariera în mai puţin de un an şi jumătate. Nişte statistici de la Apple se raportează la o bază de utilizatori de 67 de milioane şi constată că Mac-urile au atins-o în 24 de ani, iPod-urile au avut nevoie de doar 5 ani, în vreme ce pentru iPhone au fost suficienţi trei. Cel mai rapid a fost însă iPad, care a atins aceeaşi audienţă în doar doi ani. Probabil ascensiunea telefoanelor bazate pe Android a fost şi mai spectaculoasă, iar tabletele bazate pe acelaşi sistem sunt în plină creştere, mai ales în segmentul preţurilor mici, unde Kindle Fire şi cele două modele Nook sunt cel mai bine vândute.

Este evident din aceste serii că tendinţa este spre zona mobilă şi nu e nicio surpriză că anul trecut s-au vândut mai multe telefoane inteligente şi tablete decât computere personale. În ţări precum Statele Unite sau Marea Britanie, cam jumătate din populaţie utilizează deja telefoane inteligente, dar în cel mult doi ani situaţia va fi cam aceeaşi în toată lumea. Şi se estimează că în curând vor fi mai mulţi cei care vor accesa internetul prin telefoane şi tablete decât prin PC-uri. Dacă acesta este ritmul istoriei, nici nu ar trebui să ne mai mire că Facebook a cumpărat Instagram (o companie orientată exclusiv pe zona mobilă) după doar două zile de negocieri şi nici că un plan de restructurare a companiei Nokia întins pe durata unui an (o eternitate!) s-a soldat cu un semieşec care a permis lui Samsung să devină lider de piaţă într-un sector dominat vreme de 14 ani de compania finlandeză.

Puterea combinaţiei dintre dispozitivele mobile şi internet este explozivă şi va avea o influenţă greu de estimat în cele mai diverse sectoare. Însă poate cel mai masiv impact al acestei combinaţii va fi asupra industriei media, cu precădere asupra a ceea ce numim de obicei presă, adică ziare şi reviste. Aici avem o ecuaţie complexă în care sunt implicate aspecte legate de modelul de afacere al presei, aspecte tehnologice importante şi, în subsidiar, un război al giganţilor internetului.

Poate părea cinică definiţia care spune că afacerea presei nu este să vândă conţinut, ci să vândă o audienţă unor clienţi care plătesc pentru publicitate. Desigur că această audienţă se creează furnizând conţinut de calitate, desigur că presa are şi o misiune socială, dar costurile se acoperă în principal din publicitate, iar o anumită aplicaţie a internetului, cea numită Web, a bulversat întreaga industrie printr-o facilitate banală: link-ul. Accesul direct a perturbat secvenţialitatea care te obligă să parcurgi conţinutul şi, astfel, să consumi reclama. De aici s-a perturbat sistemul metricilor, pentru că tradiţionalul pay-per-view nu se mai aplică simplu într-un mediu interactiv. Mai mult, blogurile şi reţelele sociale abundă în link-uri la articole din publicaţii diverse şi astfel loialitatea publicului scade. În aceste condiţii, apariţia telefoanelor inteligente şi mai ales a tabletelor a fost receptată cu entuziasm de presă, pentru că "aplicaţiile" (apps) promiteau să restaureze "răsfoirea".

Aşadar: browser sau aplicaţii care aduc conţinutul prin internet şi te închid între pagini? Într-un articol publicat de Wired în 2010, Chris Anderson proclama moartea web-ului şi victoria aplicaţiilor. Într-adevăr, numeroase publicaţii s-au aruncat în această aventură, dar zilele trecute, redactorul-şef de la Technology Review a răsturnat optica, renunţând la aplicaţii (digital replica) şi revenind la web-ul activ (HTML5). Se pare că deocamdată singurii care reuşesc agregarea unor audienţe atractive pentru publicitate sunt mogulii internetului, dar aceştia mizează pe strategii diferite.

Într-un clip de câteva secunde de pe YouTube vedem o fetiţă de vreo doi ani care trage degetul de la dreapta spre stânga pe pagina unei reviste ilustrate. Titlul: o revistă este doar o tabletă defectă. Morala: inevitabil, presa va ajunge pe tablete. Încă nu se ştie sub ce formă.