Un nou „trend” pe reţelele sociale, în care tinerii au început să pună sub semnul întrebării cât de bine stau din punct de vedere financiar, a apărut la sfârşitul anului 2023. Fenomenul, denumit „dismorfie financiară” (money dysmorphia), apare atunci când oamenii se simt nesiguri în legătură cu situaţia lor financiară, indiferent de realitatea acesteia. Problema? Acest trend care continuă să aibă popularitate în social media are un impact negativ asupra finanţelor oamenilor, în special asupra generaţiilor mai tinere.

Deşi ar putea părea doar o altă formă de anxietate indusă de TikTok, dismorfia financiară este o problemă reală care poate determina o persoană să ia decizii greşite sau neinformate. Conform unui studiu recent realizat de Credit Karma, aproape 43% din generaţia Z şi 41% din mileniali afirmă că suferă de o percepţie eronată asupra finanţelor lor.

Dismorfia financiară este un termen care se referă la o tulburare psihologică în care o persoană are o percepţie distorsionată a relaţiei sale cu banii, similar cu tulburarea dismorfică corporală, dar în context financiar. În esenţă, este vorba despre o percepţie eronată a statutului financiar sau a abilităţii de a gestiona resursele financiare, ceea ce poate duce la un comportament excesiv sau nesănătos legat de bani.

Pentru noi, cei din generaţia Z, stabilitatea financiară a fost (aproape) la ordinea zilei încă din copilărie. Dacă nu vorbim despre criza financiară din 2008, am trăit fără să ducem grija zilei de mâine, spre deosebire de generaţia părinţilor şi bunicilor noştrii. Problema cu dismorfia financiară este că poate distorsiona şi gândirea cuiva a cărui experienţă de viaţă nu a fost una de plină lipsuri, ci de stabilitate.

Acest lucru nu sugerează că toţi tinerii din generaţia Z şi milenialii au crescut în case cu stabilitate financiară şi au continuat să ducă o viaţă confortabilă. Ambele generaţii au trecut prin evenimente de tip „o dată în viaţă” sau „definitorii pentru o întreagă generaţie” la vârste fragede. Aşadar, poate nu este surprinzător că mai mult de 40% din ambele generaţii spun că suferă de dismorfie financiară, iar 48% dintre tinerii din Generaţia Z spun că se simt în urmă din punct de vedere financiar şi 59% dintre mileniali simt acelaşi lucru, conform aceluiaşi studiu realizat de Credit Karma.

Totuşi, problema vine şi din comparaţiile care se fac deja automat în mintea noastră când deschidem orice aplicaţie de socializare de pe telefon: mulţi dintre noi ne analizăm situaţia financiară comparând-o cu a necunoscuţilor de pe reţelele sociale sau chiar cu influencerii/celebrităţile, ceea ce creează sentimente de inadecvare. Se adaugă acestei anxietăţi imaginile de pe reţelele sociale în care oamenii se laudă cu bunuri de lux, călătoresc la clasa întâi spre destinaţii scumpe şi mănâncă în restaurante unde e greu de rezervat. Suntem bombardaţi de acest tip de conţinut, iar această distorsionare între percepţie şi realitate ne împiedică de multe ori să facem paşi concreţi pentru a ne atinge obiectivele financiare. Astfel, nu e greu de înţeles de ce 45% dintre mileniali şi gen Z, conform studiului Credit Karma, au raportat că sunt obsedaţi de ideea de a deveni bogaţi. Când începi cu o evaluare pesimistă a propriului tău viitor, este greu să îţi imaginezi că situaţia ta financiară (chiar şi cariera) va fi mai bună decât este în prezent.

Această tulburare nu este oficial recunoscută în majoritatea manualelor de diagnostic, dar este totuşi o problemă reală pentru mulţi oameni care se confruntă cu un comportament financiar disfuncţional din cauza unei percepţii greşite a capacităţii lor financiare. Tratamentul pentru money dysmorphia poate include consiliere psihologică, educaţie financiară şi, uneori, terapia cognitiv-comportamentală, pentru a ajuta indivizii să îşi regăsească o percepţie mai sănătoasă şi realistă asupra banilor.    

Oana Ioniţă este social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium