Onestiul, viitorul pol al petrochimiei

Postat la 27 septembrie 2005 1 afişăre

In clasamentul celor mai "productivi" cetateni din provincie ai Romaniei, locuitorii orasului Onesti sunt in top. Cei 60.000 de onesteni au avut in 2004, numai prin Rafo si Carom, afaceri de 1,095 miliarde de euro, adica 18.000 de euro pe cap de om. Nici un oras din Romania, in afara de Bucuresti, nu mai este reprezentat in TOP 25 al celor mai mari companii private dupa cifra de afaceri cu doua firme, iar asta se datoreaza in primul rand Carom, companie petrochimica care si-a triplat cifra de afaceri anul trecut.

 

In  clasamentul celor mai "productivi" cetateni din provincie ai Romaniei, locuitorii orasului Onesti sunt in top. Cei 60.000 de onesteni au avut in 2004, numai prin Rafo si Carom, afaceri de 1,095 miliarde de euro, adica 18.000 de euro pe cap de om. Nici un oras din Romania, in afara de Bucuresti, nu mai este reprezentat in TOP 25 al celor mai mari companii private dupa cifra de afaceri cu doua firme, iar asta se datoreaza in primul rand Carom, companie petrochimica care si-a triplat cifra de afaceri anul trecut.

Rafo si Carom nu fac parte din nici o multinationala, nici macar nu se stie exact cine este in spatele actionarului lor (sau a unuia dintre ultimii actionari ai lor),  firma Balkan Petroleum Ltd., inregistrata in Marea Britanie.

 

Cele doua firme au avut pierderi insumate de 160 milioane de euro in 2004, iar in 2003 de 185 de milioane de euro. Ce le-a tinut in viata? Cererea mare de produse petrochimice? Acuzatiile de evaziune care au constituit unul din punctele tari ale campaniei electorale de anul trecut? Inca nu este lamurit.

 

Cert este ca Rafo si Carom sunt printre firmele cu care Romania "iese la inaintare", si care desfasoara business "greu", de sute de milioane de euro.

Clasamentul pe 2004 al celor mai mari companii private reda imaginea unei economii inca neasezate, in care se fac profituri enorme sau in care poti supravietui cu pierderi de sute de milioane de euro anual fara ca falimentul sa te scoata din joc.

 

Este un amestec de business de avangarda - servicii de telefonie mobila, retail, marci de automobile care cuceresc pietele lumii, cu afaceri cu tona-marfa, in care vanzarile se masoara in vagoane de benzina sau tabla. 

 

Sunt foarte putine companii care sa vanda marci. Cea mai mare valoare pe piata mondiala sta acum in branduri, dar si Petrom, si Sidex si Alro exporta produse fungibile.

Ce marci ale unor produse facute in Romania avem in TOP 25? Doar Dacia. In rest, dam noi banii pe marci: de tigarete de la Philip Morris, de masini de la Porsche sau de racoritoare de la Coca-Cola.

 

Dupa cum arata clasamentul, principala resursa de crestere a economiei va ramane pentru inca multi ani prelucrarea materiilor prime. Norocul nostru este ca asa-numitul sector "secundar" al economiei, industria, incepe sa aiba un cuvant greu de spus ca urmare a investitiilor tot mai mari din China si India.

 

Cresterea neintrerupta de doua decenii a economiei chineze cu rate medii de 10% au adus-o in pozitia de a "infierbanta" pietele.   

Occidentul nu mai consuma demult cu aceeasi intensitate produse industriale, dar acum a venit iar timpul sa creasca cererea mondiala de tabla, cauciuc sau aluminiu, pe baza Asiei. Ca urmare, este timpul nostru.

 

Putem forja la maxim pe directii pe care le stapanim: constructii navale, masini grele, siderurgie, metalurgie, petrochimie, in care au fost investitii mari inainte de 1989.

Sigur, cat mai avem timp. Pentru ca din atuurile de acum – printre care pretul scazut al energiei electrice, al gazului, costurile reduse de depoluare, priceperea inginerilor romani, nu va mai ramane in 5-7 ani decat ultimul.

 

Integrarea in UE va egaliza costurile cu energia si va mari investitiile necesare protectiei mediului, astfel incat acum e timpul profitului pentru Sidex, Alro sau Petromidia.

 

Fosta gaura neagra, Sidex, s-a transformat in supernova. De la pierderi de 470 de milioane de euro pe in 1999, la profit de 345 de milioane de euro in 2004. Net. Practic, statul incaseaza din impozitul pe profit mai mult decat a primit de la indieni pentru vanzarea combinatului.

De astfel de firme puternice, care sa deruleze business de miliarde de euro, are nevoie economia romaneasca ca sa se miste. Pentru ca este inca prizoniera cifrelor mici. Prea putine firme au afaceri de peste 100 milioane de euro (45), prea putine de peste 500 milioane de euro (10) si mult prea putine de peste un milliard de euro: doar patru.

 

Este adevarat ca sunt de doua ori mai multe decat anul trecut, dar este pacat ca in a doua tara ca populatie din Europa Centrala si de Est nu avem o companie cu o cifra de afaceri de 10 miliarde euro.

Economia romaneasca, pe de-a-ntregul, are sanse sa fie mai puternica decat cea a Ungariei (PIB de 80 mld. euro in 2004) sau chiar a Greciei (PIB de 160 mld. Euro in 2004). Noi o sa avem abia in 2005 un PIB de 80 mld. Euro, dar crestem mai repede decat ei.

 

Contam prea putin in zona fata de cat ar trebui. Romania are resursele sa devina in cinci - zece ani ce-a fost in perioada interbelica: un magnet pentru tot sud-estul Europei. Cu tot cu Rafo, Carom si onest(en)ii cu afaceri mari si pierderi pe masura.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Onestiul,
viitorul pol al petrochimiei
/opinii/onestiul-viitorul-pol-al-petrochimiei-1004725
1004725
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.