Marius Coltuc este avocat în cadrul casei de avocatură Coltuc.

La data de 9 ianuarie 2013 s-a amânat publicarea formei finale a legii privind timbrele de mediu 2013. Până atunci românii vor plăti exact ca anul trecut şi chiar mai mult pentru autoturismele înmatriculate înainte de 2007. Tendinţa în Europa - vezi Franţa, Belgia etc - este de a menţine taxa şi chiar de a o mări (de exemplu Franţa de trei ori de la 1 ianuarie 2013).

România are aproape 95% din sistemul francez de drept şi drept urmare nu poate avea o altă poziţie. Dispoziţii legale: Statul francez a decis modificarea baremului Bonus/Malus privind taxele pentru vehiculele noi, în funcţie de emisiile de carbon. Cea mai semnificativă creştere se va înregistra la vehiculele care emit peste 191 grame de CO2 pe kilometru. Astfel, pentru cele care se situează între 191-200 grame CO2 pe kilometru, taxa creşte de la 2300 euro la 5000 euro, iar pentru cele care emit peste 201 grame CO2 pe kilometru, taxe creşte de la 3600 la 6000 de euro. Bonusurile primite de cei care optează pentru maşini nepoluante se menţin la baremurile din 2012 (7000 de euro pentru maşinile full-electrice şi 4000 de euro pentru maşinile hibrid care emit sub 110 grame CO2 pe kilometru).

Conform noului barem, procentual vorbind cel mai afectat model va fi Lada Niva 1.7 i - motorul acesteia emite 224 grame de CO2/km şi din această cauză la preţul ei de 11.990 euro se va adăuga taxa de 6000 de euro, ajungând la 17.990 euro!

Şi modelul 4x4 de la Dacia va fi afectat: pentru Duster 1.6 L taxa de mediu va ajunge la 1500 euro.

Conform unui studiu realizat de Eurotax Glass, taxa de 5000 de euro va afecta 410 de modele din gamele producătorilor auto prezenţi pe piaţa din Franţa. Procentual, taxa se situează între 4% din valoarea maşinii, în cazul unui BMW seria 7 - 750Li Exclusive individual, care costă 127.500 euro şi 18% pentru Mercedes Vito. Pentru mai mult de jumătate dintre versiunile afectate, penalizarea reprezintă mai mult de 10% din valoarea maşinii. Printre modelele puternic afectate se numără Nissan Qashqai 2.0i 140 CP, Ford Transit Kombi, Volkswagen Caravelle 2.0 TDI, Mercedes-Benz Vito 110 CDI BlueEfficiency, Honda CR-V (generatia precedenta), Mazda5, Skoda Superb Combi 1.8 TSI.

Conform Eurotax Glass însă, puţine modele franţuzeşti sunt afectate de această nouă versiune a legii Bonus/Malus. Astfel, modele precum Citroen Jumper Combi, Peugeot Boxer Combi, Peugeot Expert şi Renault Master Combi sunt afectate de această taxă, penalizarea reprezentând până la 15% din valoarea de achiziţie a acestor modele.

Se pune întrebarea este legal sau nu acest timbru de mediu?

Dacă luăm de bune declaraţiile guvernului şi anume că poluatorul plăteşte dacă are maşina veche şi capacitate cilindrică mare, am spune că nu vor schimba nimic faţă de legea 9/2012 în afara denumirii. Principiile rămân şi caracterul ilicit al acesteia rămâne. Am putea fi de acord cu varianta din Germania, unde nu există taxă de mediu, dar există impozit mai mare. Dacă timbrele de mediu care vor fi calculate în funcţie de cantitatea de noxe emisă de autoturism şi va fi plătită de absolut toată lumea care are maşină, anual, împreună cu impozitul pe vehicul ar fi rezonabil. Ideal ar fi să fie eliminate,dar România nu îşi va permite niciodată să scoată această taxă. Se mai poate ataca pentru evitare sau recuperarea timbrului de mediu? Răspunsul nu poate fi decât unul: da.Se mizează pe faptul că românii nu vor ataca aceste decizii în număr mare, ca în 2012, că durează şi că statul va învinge. Procedura de recuperare a aşa numitului timbru de mediu este următoarea. Temeiul rămâne acelaşi: Potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunităţii Europene (T.C.E.), nici un stat nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naţionale.

Aceste dispoziţii din T.C.E. au rolul de a asigura libera circulaţie a mărfurilor în spaţiul comunitar prin interzicerea oricăror taxe interne discriminatorii faţă de produsele similare din alte state comunitare.

În contextul aderării României la Uniunea Europeană acesteia îi revenea obligaţia confirmării dispoziţiilor art. 90 din T.C.E. Cu toate acestea taxa de prima înmatriculare prevăzuta prin art. 214 alin. 1-214 alin. 3 Cod Fiscal şi aplicabilă autoturismelor şi autovehiculelor comerciale second-hand la prima înmatriculare a acestora în România constituie o masură discriminatorie a Statului Român faţă de autoturismele second-hand din alte state comunitare în raport cu cele similare din România cărora nu le este impusă o astfel de taxă. în consecinţă taxa de primă înmatriculare impusă autoturismelor şi autovehiculelor second-hand constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 90 din T.C.E. Aşteptăm cu nerăbdare o formă a legii care se anunţă ilegală de acum.