Chiar si cei mai domoli au inceput sa emita avertismente ca planul propus de presedintele Barack Obama va transforma America intr-o democratie sociala de tip european. Si toata lumea stie ca Europa si-a pierdut dinamismul economic.

E ciudat totusi ca ceea ce stie toata lumea nu e chiar adevarat. Europa are problemele ei economice, la fel ca toata lumea. Dar povestea pe care o auziti tot timpul, cea a unei economii in stagnare unde impozitele mari si beneficiile sociale generoase au franat dezvoltarea si inovarea - seamana destul de putin cu realitatea. Adevarata lectie pe care Europa ne-o da e chiar opusul a ceea ce sustin conservatorii: Europa este un succes economic, iar acest succes arata ca democratia sociala chiar functioneaza.

De fapt succesul economic al Europei ar trebui sa fie evident chiar fara statistici. Pentru acei americani care au vizitat Parisul: vi s-a parut saracacios sau dimpotriva? Dar Frankfurtul sau Londra? Ar trebui tot timpul sa fiti atenti ca atunci cand trebuie sa alegeti pe cine sa credeti, dintre statisticile economice oficiale sau propriii vostri ochi, incredeti-va in ochi.

Oricum statisticile confirma ceea ce vad ochii.

E adevarat ca economia SUA a crescut mai rapid decat cea a Europei in ultimele decenii. Din 1980 - cand politicile noastre au virat brusc spre dreapta, in vreme ce ale Europei nu -, PIB-ul real al Americii a crescut in medie cu 3% pe an. Intre timp, UE 15 - acele state care constituiau blocul european inainte de aderarea tarilor foste comuniste - a crescut doar cu 2,2% pe an. America e tare!

Sau poate ca nu. Toate acestea spun de fapt ca noi am avut o crestere mai accelerata a populatiei. Din 1980, PIB-ul pe cap de locuitor, cel care exprima standardele de viata, a crescut cam cu acelasi ritm in America si in UE 15: cu 1,83% in Europa si cu 1,95% in SUA.

Dar tehnologia? La sfarsitul anilor '90 ai fi putut spune ca revolutia din tehnologia informatiei ocoleste Europa. Dar de atunci Europa a recuperat in multe privinte. Internetul in banda larga, spre exemplu, este cam la fel de raspandit in Europa ca si in SUA, doar ca e mult mai rapid si mai ieftin.

Dar locurile de munca? Aici, America s-ar zice ca se descurca ceva mai bine. Ratele somajului din Europa sunt in mod constant mai mari decat cele din SUA, iar procentul ocupat din populatie este mai redus. Dar daca va inchipuiti ca Europa e plina de milioane de adulti buni de lucru care stau si vegeteaza din ajutorul de somaj va inselati din nou. In 2008, 80% dintre adultii cu varste intre 25 si 54 de ani din UE 15 (si 83% din cei din Franta) erau angajati. Cam acelasi procent ca in SUA. Europenii sunt angajati intr-o proportie mai mica decat noi la varste tinere sau inaintate, dar e asta neaparat un lucru rau?

Si europenii sunt chiar productivi: pentru mai putine ore de munca, productivitatea pe ora in Franta sau Germania e apropiata de nivelul celei din SUA.

Ideea nu e ca Europa ar fi un paradis. Ca si SUA, si ea se descurca dificil in actuala criza financiara. Ca si Statele Unite, si marile tari ale Uniunii Europene se confrunta cu probleme fiscale pe termen lung si, la fel ca unele state americane, si unele state europene se apropie de prapastia unei crize fiscale. (Sacramento este Atena Americii, intr-un sens negativ.) Dar privind in ansamblu, economia europeana functioneaza, creste si e la fel de dinamica in ansamblu ca si a noastra.

Si atunci de ce avem o imagine atat de diferita promovata de diversi analisti? Pentru ca, potrivit dogmei economice care prevaleaza in SUA - ai carei adepti sunt multi democrati si aproape toti republicanii -, democratia sociala de stil european ar trebui sa fie un dezastru cumplit. Iar oamenii tind sa vada ceea ce vor sa vada.

La urma-urmei, desi relatarile privind problemele economice ale Europei sunt mult exagerate, cele despre impozitele sale mari si despre generoasele sale beneficii sociale nu sunt. Impozitele in marile state europene aduc 36-44% din PIB, comparativ cu 28% in SUA. Asistenta medicala universala este, ei bine, chiar universala. Cheltuielile sociale sunt mai mari decat in SUA.

Asa ca daca ar fi dupa asertiunile economice care domina dezbaterea publica din SUA - cea mai importanta: credinta ca o crestere cat de mica a impozitelor pentru bogati concomitent cu o crestere a beneficiilor pentru cei defavorizati ar submina drastic motivatia pentru munca, investitii si inovare - Europa ar trebui sa fie o economie putreda, in stagnare. Dar nu e.

Europa e folosita adeseori ca poveste de speriat copiii, o demonstratie ca daca faci economia mai putin brutala, ca sa ai mai multa grija de cetatenii tai atunci cand i-a parasit norocul, atunci omori progresul economic. Dar ce demonstreaza experienta europeana este tocmai pe dos: dreptatea sociala si progresul pot merge mana in mana.