Ce se întâmplă când o pungă cu mâncare neîncepută e aruncată la gunoi în faţa unei ţări întregi? Ei bine, se deschid o mulţime de discuţii. Despre influenceri şi relaţia lor cu brandurile, despre imaginea pe care ei o conturează în social media pentru comunităţile lor, despre risipa alimentară în România, despre gestionarea unei crize de imagine şi, în cele din urmă, despre cum să nu faci un apology video (un material video în care persoana publică îşi cere scuze şi îşi asumă incidental N.Red.). Pe scurt, influencerul Sânziana Negru a filmat o campanie pentru Lidl în cadrul festivalului Electric Castle, unde a prezentat mai multe produse ale brandului pe care tocmai le achiziţionase. După publicarea videoclipului în social media, a apărut şi o fotografie făcută de o altă persoană prezentă şi ea la festival în care era prezentată punga cu alimentele intacte din video aruncată la gunoi. Ce a urmat după e istorie - campania a fost ştearsă şi reacţiile au continuat să curgă.

Influencerul a ajuns într-o situaţie de criză şi a gestionat-o fix pe dos faţă de cum scrie în manualele de comunicare. Primul lucru pe care l-am învăţat în facultate la un curs de comunicarea de criză în mediul online, şi pe care ar fi trebuit să îl facă şi ea, e că trebuie neapărat să oferi un răspuns în maximum 24 de ore. Un răspuns prompt ajută la prevenirea răspândirii de zvonuri şi speculaţii necontrolate şi demonstrează transparenţa şi responsabilitatea influencerului.  Ce altceva mai e important? Ca acest răspuns ă vină fix de la persoana a cărei imagine este afectată. În acest caz, influencerul a ales să lase o parte terţă să răspundă printr-un apology video şi anume partenerul acesteia care apărea şi el în clip. Scuzele nu au fost tocmai scuze şi au stârnit un nou val de critici la adresa ei. Explicaţiile ei au venit abia după o săptămână de la incident, timp în care Lidl a încheiat oficial colaborarea cu ea. Retailerul a amintit că aplică măsuri antirisipă alimentară în magazinele lor prin campania pe care o derulează de ceva timp, „Risipa alimentară”. Discuţia din mediul online s-a dus desigur şi înspre lipsa de responsabilitate a influencerilor din România şi despre lipsa de transparenţă pe care tot mai mulţi dovedesc că o au. Influencerii pot promova produse pe care nu le folosesc sau alimente pe care nu le consumă (cum a fost în acest caz) şi publicul român a simţit nu de puţine ori că opiniile lor sunt influenţate de interese comerciale, nu de experienţe reale. În timp ce aproximativ 5 milioane de români trăiesc la limita sărăciei şi au dificultăţi în asigurarea hranei, imaginea unei pungi pline de alimente aruncate la gunoi pare scoasă dintr-un film al inconştienţei. În România, zilnic sunt aruncate la gunoi 6.000 de tone de alimente. Aceasta înseamnă că, într-un an, risipa alimentară depăşeşte 2,2 milioane de tone. Per capita, acest lucru se traduce printr-o risipă de aproximativ 129 de kilograme de mâncare pe an, echivalentul unei mese pe zi, conform datelor furnizate de Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite. În teorie, responsabilitatea influencerilor nu se opreşte la o campanie filmată şi postată pe conturile lor, ci trebuie să pună în practică valorile pe care le promovează. Realitatea însă e că majoritatea îşi creează o imagine în online, care de cele mai multe ori nu are nicio legătură cu cine sunt ei cu adevarat. Responsabilitatea revine, desigur, şi brandurilor. Acestea trebuie să se asocieze cu persoane publice numai după o analiză în adevăratul sens al cuvântului a activităţii lor, şi nu doar a numărului de urmăritori.  

Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium