La scurta vreme dupa ce primele calculatoare electronice au reusit sa faca ceva util pentru om (de fapt doar niste calcule banale, insa efectuate mult mai repede) s-a nascut si un pariu care promitea sa ne urmareasca multa vreme: vor deveni vreodata masinile inteligente? Cel care a enuntat termenii a fost matematicianul englez Alan Turing, care a formulat (in 1950) si principiul dupa care se va stabili daca o forma de "inteligenta artificiala" atinge un nivel comparabil cu cel al inteligentei umane. Asa-numitul "test Turing" cere ca un juriu format din oameni sa converseze simultan timp de cinci minute cu o entitate conversationala artificiala si cu un om, fara a avea indicii despre cel care raspunde. Daca mai mult de 30 la suta dintre judecatori vor confunda computerul cu omul, atunci se poate trage concluzia ca masina este inteligenta. Turing era convins ca pana la sfarsitul secolului 20 testul va fi trecut.

nsa pariul abstract de la care am pornit a nascut si cateva pariuri reale. Fundatia LongBets administreaza un set de pariuri pe teme de mare importanta pentru omenire, iar primul dintre ele se refera la predictia ca pana in 2029 un computer va trece testul Turing. Miza este de 10.000 de dolari si va ajunge la o organizatie non-profit, iar opozantii sunt Ray Kurzweil si Mitch Kapor. Desigur, Kurzweil crede ca da si nu e nicio surpriza: el este cel care a creat produse care dau semne de inteligenta (in domeniul recunoasterii caracterelor si al sintezei vocale, de exemplu) si tot el este cel care sustine ca pragul "singularitatii" va fi trecut peste vreo 30 de ani. Kapor, fondatorul firmei Lotus si autorul programului de calcul tabelar 1-2-3, este convins nu doar ca testul Turing nu va fi trecut pana in 2029, ci ca niciodata vreo forma de inteligenta artificiala nu va rivaliza cu cea umana. Mai sunt consemnate si alte pariuri cu bataie lunga pe teme inrudite, cum ar fi predictia lui Nova Spivack ca pana la jumatatea secolului al XXI-lea nicio forma artificiala nu va dobandi "constiinta de sine". Sa admitem ca este o ambitie care depaseste testul Turing si nu ma mir ca nimeni nu l-a contrazis. Necontrazis a ramas si Kevin Kelly, care crede ca in 2075 se vor construi masini care sa treaca testul Turing folosind doar hardware care era disponibil in anul 2005 - un alt fel de-a spune ca dificultatea majora e in software si nu in puterea de calcul.

Dar acum se ridica o noua intrebare: este oare testul Turing concludent? Uneori imi pun problema in sens invers, conversand cu oameni reali (de obicei asezati in spatele unui ghiseu). n 1966 un program numit Eliza a pacalit cativa oameni, care s-au lasat convinsi ca vorbesc cu un psihoterapeut. Cativa ani mai tarziu un alt program (Parry) a reusi sa imite cu succes un schizofrenic paranoic, dar testul nu a fost considerat concludent. n 2008 un jurnalist de la The Times a facut parte dintr-un juriu si a fost pacalit la randul lui de un program creat de ucraineanul Vladimir Veselov.

nsa n-as fi reluat acest subiect daca zilele trecute n-ar fi facut valva un program numit Cleverbot, care a facut o demonstratie publica la festivalul Techniche, desfasurat la Gawahati, in India. Revista New Scientist relateaza ca la test au participat 30 de voluntari si s-au luat in calcul cele 1.334 de voturi ale publicului, rezultatul fiind ca 59,3% l-au considerat pe Cleverbot fiinta umana. Ciudat: 63,3% din public i-a considerat masini pe oamenii reali care au conversat alaturi de program. Sa insemne rezultatul ca avem de-a face deja cu o "masina ganditoare"? Nici chiar cel care a creat programul, Rollo Carpenter, nu crede ca programul gandeste. De fapt, doar cauta raspunsuri din conversatiile precedente, dar nu sunt convins ca majoritatea oamenilor nu procedeaza adesea la fel. Am incheiat o conversatie online cu Cleverbot de indata ce mi-a raspuns la o intrebare cu o alta intrebare.

Alte titluri in presa a facut un supercomputer prezicator. Hranit cu mai mult de 100 de milioane de rapoarte si articole de presa (inclusiv arhiva postbelica a New York Times), programul realizat de Kalev Leetaru de la Universitatea din Illinois ar fi putut prezice revoltele din Orientul Mijlociu si a reusit sa-l localizeze cu buna aproximatie pe Bin Laden inaintea serviciilor secrete. Initial am crezut ca-i tot o bomba de presa, dar un articol stiintific publicat de autor in First Monday m-a convins de seriozitatea abordarii. Pana la urma, chiar vrem sa conversam cu computerele? Cred ca experimentul de la Gawahati n-a dovedit ca testul Turing poate fi trecut, ci mai degraba ca testul este depasit.