Cel care a pariat in ultimii trei ani pe Caragiale, Vlaicu si Grigorescu a castigat mai mult decat cel care a mizat pe Benjamin Franklin.

In fiecare zi inventatorul si diplomatul Benjamin Franklin iti da buna dimineata din portofel. El se afla acolo pentru a te ajuta cand ai nevoie, in vremuri de restriste. Dar in ultimul timp ai inceput sa-l urasti. Ti-a fost prieten apropiat mai bine de un deceniu, dar in ultimii doi ani locul lui a fost luat pe neasteptate de Ion Luca Caragiale.

Pe 19 ianuarie 2002, pe o bancnota de 100 de dolari, cu chipul lui Benjamin Franklin ai fi platit 3.203.900 de lei. Vineri, pe 29 octombrie 2004, pe aceeasi bancnota ai fi dat 3.205.700 de lei. De aproape trei ani, Benjamin Franklin nu ti-a mai adus nici un castig. In schimb, daca ai fi pariat pe Caragiale (bancnota de 1.000.000 de lei), pe Aurel Vlaicu (500.000 de lei), pe Nicolae Grigorescu (100.000 de lei), pe George Enescu (50.000 de lei) sau pe Nicolae Iorga (10.000 de lei), ei ti-ar fi adus un castig de peste 50% daca i-ai fi avut in depozitele bancare.

Dolarul nu mai este de mult o varianta buna pentru investitii, cel putin in Romania. Bancnota verde a pierdut puternic teren in lume, cat si la noi. Daca facem comparatie cu perioada 1990-2002, cand dolarul american crestea intr-una, stabilitatea din ultimii ani a leului pare ceva iesit din comun. Vremurile se schimba, iar cresterile puternice ale bancnotei verzi devin o amintire. Si probabil ca nu vom mai vedea astfel de cresteri decat in situatii exceptionale, pe fondul atacurilor asupra monedei nationale, atunci cand toti cei care si-au plasat resursele financiare in lei, pentru a castiga din dobanda mare, vor dori sa-si repatrieze profiturile si vor schimba leii in dolari.

Cristian Popa, viceguvernator al BNR, responsabil cu politica monetara, estimeaza ca in acest an au intrat fonduri speculative de 1,2 miliarde de dolari in Romania, care si-au gasit adapost in depozite bancare sau in titluri de stat in lei, care au adus o dobanda de 15-18% pe an. 

Daca cineva ar dori sa iasa acum de pe piata si ar incasa dobanda de, spre exemplu, 15% in cea mai slaba varianta, la care s-ar adauga si un castig de 1,6% din scaderea dolarului (la inceputul anului un dolar era cotat la 32.595 lei, iar vineri, 29 octombrie, a ajuns la BNR la 32.057 lei), in total ar castiga aproape 17%, ceea ce inseamna dobanda pe patru-cinci ani la dolar in Occident.

Pentru la anul, o data cu liberalizarea integrala a contului de capital, in Romania vor intra fluxuri financiare din ce in ce mai mari. Estimarile de acum indica faptul ca peste 2,5 miliarde de dolari vor poposi la anul pe piata financiara romaneasca. Acesti dolari vor presa pe curs, de data asta in sensul scaderii. In acest moment este mai probabil ca bancnota americana sa scada pana spre 30.000 de lei decat sa urce spre 35.000-36.000 de lei. In aceste conditii, ar fi bine ca toti cei care il tin pe Benjamin Franklin in portofel sa-l converteasca in Caragiale si sa-l depuna la banca fara nici un fel de remuscare.

Chiar daca dobanzile la lei vor scadea, tot se va castiga mai bine din plasamentele in moneda nationala. Chiar daca se vor inregistra fluctuatii mult mai ample de curs, asa cum au fost cele de saptamana trecuta, cand dolarul pierdea 500 de lei intr-o zi si recupera 100 dupa doua zile, pe termen lung scaderea monedei americane nu va fi mai mare decat dobanzile la un depozit bancar. Daca dolarul va scadea si mai mult pe pietele externe fata de nivelul actual (un euro - 1,28 dolari), asa cum merg toate previziunile, atunci si la Bucuresti vom vedea scaderi de curs. 

In vara lui 2002, guvernatorul BNR Mugur Isarescu se intreba: "Ce-ar fi daca dolarul ar ramane la 33.000 de lei?". Timpul i-a raspuns la intrebare. 

Cristian Hostiuc este redactor-sef al cotidianului Ziarul Financiar.