Gabriel Obîrşan a început să facă bijuterii în urmă cu patru ani, mai întâi ca un hobby iar apoi ca o mică afacere, care astăzi poartă numele Abruel. Antreprenorul a fost întotdeauna înconjurat de ustensile, schiţe, de lemn şi lut, iar pandemia a readus în viaţa lui nevoia de a-şi manifesta creativitatea, după cum povesteşte chiar el.  

În plus, partenera sa de viaţă este pasionată de bijuterii, care pentru ea reprezintă nu o achiziţie compulsivă, ci mai degrabă conexiune culturală, uneori geografică. Cum a pornit acest brand, de unde vine inspiraţia fondatorului Abruel şi cum vrea să dezvolte el acest business? 

„În călătoriile noastre vizitam adesea expoziţii unde existau şi secţiuni de bijuterie, mai ales cele din perioada Art Nouveau, care ne fascinează pe amândoi. Apoi m-au inspirat diverşi artizani, de pildă un atelier de bijuterie din Granada, unde lucrau argint filigranat. Este un adevărat spectacol crearea unei bijuterii. Eu am început să lucrez în alamă, inspirat de modelele cusute pe iile româneşti”, povesteşte Gabriel Obîrşan, fondatorul Abruel. Pentru el realizarea de bijuterii a început ca un hobby în urmă cu patru ani, iar acum doi ani a participat la primul târg.

Tânărul povesteşte că a făcut sport de performanţă în adolescenţă, apoi o facultate cu specific economic şi una specializată în sport, aşa că printre aceste preocupări foarte tehnice, partea creativă nu a mai avut spaţiu de exprimare. Însă pandemia i-a oferit timp de reflecţie şi prilejul de a se reîntoarce la pasiunea pentru bricolaj. De altfel, pandemia a adus în lumea businessului mulţi tineri care până atunci nu îşi închipuiau că o să devină antreprenori. 

Prima colecţie Abruel se numeşte „Simboluri româneşti”, sursa de inspiraţie fiind o carte veche de cusături tradiţionale, găsită într-un târg. „M-a inspirat simbolistica ascunsă a acestor modele: ierburi de leac, simboluri sacre sau astrologice... toate cusăturile straielor triadiţionale româneşti au un tâlc anume. Şi m-am apucat să transpun în metal aceste modele. Am creat mai întâi prototipuri, m-a interesat dacă sunt bijuterii comode, cum se simt în ureche sau pe deget, cum se comportă în timp”, spune antreprenorul. Apoi a început să extindă testarea în cercul de prieteni.

„Şi acum doi ani, în decembrie, mi-am făcut curaj şi am fost împins de la spate cu prietenie, să particip la primul meu târg. Am clienţi care se întorc de atunci la mine, să mai cumpere un model.” În plus, tânărul spune că, deşi nu avea experienţă în antreprenoriat, facultatea cu profil economic l-a ajutat să am o gândire destul de structurată. „Mi-am făcut înainte de a porni un plan de afaceri şi am mers pas cu pas, pe încercate. Nu am făcut investiţii mari, mai ales că tipul de bijuterie tradiţională care mă pasionează pe mine necesită mai mult timp şi îndemânare decât aparatură. Dar am investit constant”, povesteşte el. În ultimii patru ani a investit circa 5.000 de euro în dezvoltarea atelierului şi a brandului, însă alocările au fost treptate. În urmă cu doi ani, a trecut de la lucrul într-un colţ de apartament la un mic atelier, care devine din ce în ce mai plin de ustensile, schiţe şi machete. „E un loc care îmi place mult. Când nu fac bijuterii, lucrez ca antrenor personal şi coordonator al centrului sportiv şi spaul unui hotel din Bucureşti. Programul meu este de la ora 6 la 15. Apoi îmi petrec, de cele mai multe ori, după-amiezele în atelier.” De unde îşi ia inspiraţia? Gabriel spune că urmăreşte mulţi bijutieri, are o pasiune pentru muzee şi adaugă că nu crede că există oraş în care să fi fost şi să nu viziteze muzeele de acolo, cât mai multe. 

„Aşa că inspiraţie găseşti peste tot: la alţi artişti, în natură, în design vestimentar, în tradiţii populare şi mai ales în arhitectură. Eu iubesc arhitectura interbelică şi noua serie de bijuterii by Abruel este una care mapează vizual Bucureştiul. Fiecare cercel are o formă inspirată de un element de design al unui imobil care m-a impresionat. Unii cercei poartă chiar numele străzii unde am găsit aceste chei vizuale.” 

Anul acesta a fost cel mai bun de până acum pentru Abruel, iar afacerea a crescut constant. A fost deja la trei târguri şi mai are două în plan. „Faţă de doar o participare la un târg în 2023, este o creştere bună. Clienţii vechi revin, deci lucrurile se mai leagă şi organic, ceea ce e tare plăcut, să nu urmezi mereu o strategie. Aproape am completat a doua colecţie. Acum sunt două categorii de bijuterii Abruel: Simboluri româneşti şi Simboluri din Bucureşti”. Mai departe, el vrea să se ocupe de crearea unui site şi să expună toate modelele de bijuterii din colecţie şi plănuieşte mai multe participări la târguri. 

În prezent, bijuteriile se pot comanda pe pagina de Instagram Abruel Jewelry, dar şi de pe Iarmaroc. „În curând sper să avem şi alte spaţii digitale şi fizice care să ne găzduiască.“    

Cerceii Abruel se mai găsesc şi în Constanţa, la Rafia Studio şi în Bucureşti, la Seneca Anticafe. Şi la târgurile de la Mezanin Market din Bucureşti sau Iarmaroc din Cluj.” Mai departe, el vrea să ia lucrurile pas cu pas. Îşi doreşte ca dezvoltarea acestui proiect, dacă el va rezista timpului şi schimbării, să se petreacă natural. „Să fie întâi bucurie şi inspiraţie care apoi să atragă o dezvoltare firească. Şi cred că fiecare are destinul lui, oameni şi proiecte deopotrivă, iar Abruel îl va avea cu siguranţă pe al său. Eu sper că va fi unul cât mai interesant şi împlinitor”, conchide Gabriel Obîrşan.w

Gabriel Obîrşan, fondatorul Abruel: „Sper să avem în curând şi alte spaţii digitale şi fizice care să ne găzduiască. Cerceii Abruel se mai găsesc şi în Constanţa, la Rafia Studio şi în Bucureşti, la Seneca Anticafe. Şi de asemenea la târgurile de la Mezanin Market din Bucureşti sau Iarmaroc din Cluj.“

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Platouaş-Styling – atelier de fotografie şi styling de produs

Fondatoare: Bianca Năstase 

Domeniu pe care se axează: fotografie culinară

Preţ două postări săptămânale: de la 2.000 lei pe lună

Marsepe – producător de ciocolată artizanală 

Fondatoare: Alina Goidea şi Carmen Vasile

Investiţie totală: circa 60.000 de euro

Locaţie laborator: Focşani 

Număr angajaţi: 5

Prezenţă: online şi în magazine din Sibiu şi Sebeş

Preţuri praline: 28 - 200 de lei, în funcţie de cantitate şi de colecţie

Free Puppet Theatre - teatru de păpuşi independent

Fondatoare: Ana Crăciun Lambru

Anul lansării: 2017

Planuri de dezvoltare: schimbarea numelui

Purple Med - clinică multidisciplinară 

Fondatoare: Elena Alexe

Locaţie: Sector 1, Bucureşti

Suprafaţă clinică: 400 mp

Investiţie totală:  375.000 de euro

Număr pacienţi în medie: 20/săptămână

Echipa medicală: 8 medici şi asistente

Craft Beer Voyage – organizator evenimente de degustare a berii artizanale

Fondatoare: Ioana Coca

Anul lansării: 2024

Număr sortimente degustare/eveniment: 5

Plan 2025: deschiderea unui magazin online

Planuri de dezvoltare: construirea unui hub de conexiune între microberăriile din România şi Republica Moldova

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.