Bugetul are o sumă totală de 160,1 miliarde euro; principalul element - şi esenţial pentru România - este acela al fondurilor structurale şi de coeziune. „Avem prevăzute 46 miliarde euro pentru plata facturilor generate de fondurile structurale la nivelul întregii Uniuni Europene, este o creştere de 54% faţă de cele 30 de miliarde prevăzute în 2017”, explică Mureşan. „Am spus încă de la începutul anului că trebuie să avem suficienţi bani în casă pentru aceste plăţi, pentru că rata de absorbţie a fost foarte mică în primii ani de după 2014. Mai exact, în anii 2014-2015 s-au absorbit încă fonduri din exerciţiul trecut, 2007-2013, care mai puteau fi absorbite până la finalul lui 2015. Este de înţeles, prin urmare, că guvernul României s-a concentrat atunci pe fondurile din vechiul exerciţiu, pe care i-am fi pierdut pe 31 decembrie 2015; problema este că nu au pregătit absorbţia fondurilor din noul exerciţiu.”

Principala problemă în ceea ce priveşte rata mică de absorbţie a fondurilor europene în România, subliniază Siegfried Mureşan, este una de natură birocratică. „În luna aprilie 2017 aveam acreditate doar două din zece autorităţi de management, esenţiale pentru efectuarea plăţilor către beneficiari.

În septembrie au fost în sfârşit acreditate toate, deci acum sunt create condiţiile pentru ca facturile să poată fi plătite.” Se explică, astfel, şi faptul că sumele primite de la Uniunea Europeană aferente cadrului financiar 2014-2020 au avut o creştere spectaculoasă, de 5 miliarde de lei în octombrie, faţă de 360 de milioane de lei în octombrie 2016.

„Ce este important de menţionat în ceea ce priveşte fondurile structurale este că acestea sunt prealocate pe anvelope naţionale, prin urmare nimeni nu ţi le poate lua şi nici nu poţi obţine mai mult pe cei 7 ani cât durează un exerciţiu financiar. Ce este esenţial este să ai bani pentru a deconta facturile imediat ce apar, iar acest obiectiv este îndeplinit”, spune Mureşan.

Odată cu bugetul, Parlamentul European a votat şi o rectificare bugetară pentru 2017 prin care statele membre vor primi înapoi 9,9 miliarde euro: 7,7 miliarde euro provenite din rata mică de absorbţie din acest an şi 2,2 miliarde euro din amenzi impuse de Uniunea Europeană. În urma acestei rectificări, România primeşte înainte de finalul lunii decembrie 155 milioane de euro.

Un buget ambiţios

Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, bugetul UE din 2018, în forma finală adoptată pe 30 noiembrie, prevede creşterea alocărilor pentru programe privind reducerea şomajului în rândul tinerilor, pentru cercetare, inovare şi siguranţă, precum şi pentru statele din vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Astfel, programe-cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă şi creştere economică au alocate în 2018, după cum urmează: 11,2 miliarde de euro pentru programul de cercetare şi inovare Orizont 2020, 2,3 miliarde de euro pentru Programul de mobilitate universitară Erasmus+, 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro pentru programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri COSME şi 350 de milioane de euro pentru iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor. De asemenea, vor fi alocate 2,7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul Conectarea Europei.

„Avem alocate 11,2 miliarde euro pentru cercetare şi inovare, reuşind în cadrul negocierilor finale să obţinem un plus de 105 milioane euro faţă de proiectul propus de Comisie”, subliniază europarlamentarul de la PPE. În plus, el notează ca semnificativă obţinerea a 54 de milioane de euro, ca surplus la proiectul bugetar iniţial, pentru bursele Erasmus. „Există statistici care arată că 64% dintre angajatori apreciază experienţa internaţională a unui candidat, prin urmare, mergând unul sau două semestre în alt stat, prin Erasmus, evident că îţi sporeşti şansele de a găsi un loc de muncă”, remarcă Mureşan.

Singura linie bugetară la care Parlamentul a propus tăieri faţă de proiectul de buget al Comisiei Europene a fost cea a fondurilor de preaderare pentru Turcia. „Comisia este evident instituţia care are cele mai multe date, cea mai mare expertiză tehnică şi este instituţia care implementează bugetul”, explică el. „Poziţia mea a fost următoarea: situaţia în Turcia se înrăutăţeşte, libertatea presei este îngrădită, la fel şi libertatea de exprimare, activitatea ONG-urilor este limitată. Pe scurt, Turcia nu îndeplineşte normele europene în materie de standarde democratice şi nu se îndreaptă către îndeplinirea acestora; din contră, este în regres. Nu putem continua finanţarea în ritmul de până acum a proceselor din Turcia, mai ales că discuţiile despre aderare bat pasul, nu se concretizează. Eu am propus tăierea a 50 de milioane de euro din fondurile de preaderare şi plasarea altor 30 de milioane în rezervă, adică bani blocaţi dar care pot fi puşi la dispoziţia Turciei doar dacă ei îndeplinesc o serie de condiţii legate de justiţie, stat de drept sau drepturile omului.“

La sfârşitul lunii octombrie a avut însă loc o reuniune a Consiliului European, o reuniune a şefilor de stat şi de guvern, care şi-a asumat o linie mai fermă faţă de regimul de la Ankara. „Astfel, am reuşit să impunem tăieri de 105 milioane euro - o sumă ambiţioasă şi care, cred eu, corespunde realităţii. În plus, am mai pus în rezervă alte 70 de milioane de euro.”

Siegfried Mureşan aminteşte şi de un pachet ambiţios pentru combaterea dezinformării şi a propagandei, în special din partea Federaţiei Ruse. Europarlamentarul român a propus un proiect pilot - denumirea în termeni bugetari fiind „acţiune pregătitoare” - menit să îmbunătăţească monitorizarea propagandei de către Uniunea Europeană şi să combată ştirile false. În momentul de faţă, Uniunea Europeană are o unitate care urmăreşte această propagandă, dar rezultatele în ceea ce priveşte combaterea se lasă aşteptate. „Avem alocate, pentru început, fonduri de 1,1 milioane euro care acoperă şi traininguri pentru angajaţii Uniunii Europene, pentru cei din vecinătatea estică şi pentru cei expuşi cu precădere riscurilor privind ştirile false şi propaganda rusă”, spune Mureşan. „Practic, vom informa, echipa şi pregăti personalul UE care lucrează în comunicare sau relaţii publice în respectivele state, astfel încât angajaţii să devină multiplicatori de mesaj cu privire la aceste riscuri. Ei vor lucra apoi cu ONG-uri, cu presa liberă, cu jurnaliştii corecţi şi vor monitoriza situaţia. Acest proiect a fost propus de mine şi alţi patru membri ai PPE în prima parte a anului, iar implementarea sa va începe în ianuarie.”