Cea de-a doua măsură luată a fost creşterea cu 3 milioane de euro a bugetului Comisiei Europene pentru comunicare în vecinătatea Uniunii Europene. „Prea des aud în Republica Moldova că beneficiile de pe urma apropierii de Federaţia Rusă sunt concrete şi imediate, în vreme ce beneficiile venite din cooperarea cu Europa nu sunt nici concrete, nici imediate. Ei bine, acest lucru nu corespunde realităţii”, spune el. Ca exemplu, Siegfried Mureşan prezintă situaţia din anul 2014, când Federaţia Rusă a impus embargo asupra vinurilor şi fructelor moldoveneşti; reacţia oficialilor europeni a fost atunci de a creşte cotele la importul de fructe moldoveneşti şi de a elimina complet cotele la importul de vinuri din Moldova în UE.

„Uniunea a acordat Republicii Moldova, începând cu anul 2007, fonduri nerambursabile în valoare de 746 milioane de euro; sunt bani gratis, meniţi să îmbunătăţească infrastructura, funcţionarea instituţiilor, a justiţiei, în timp ce Federaţia Rusă nu face decât să trimită anual o factură consistentă la gaze”, mai spune Mureşan. „Republica Moldova exportă în România mai mult decât în Federaţia Rusă şi exportă în Uniunea Europeană mai mult decât în uniunea lor eurasiatică. Sunt beneficii concrete pe care vrem să le comunicăm mai bine statelor din vecinătatea estică şi pentru care am acordat acest plus de 3 milioane de euro.

”

Siegfried Mureşan trece în dreptul realizărilor un proiect pe care l-a inclus printre priorităţile politice de anul următor, şi anume acordarea gratuită, din bugetul UE, a câte unui bilet de tren de 30 de zile tinerilor europeni care împlinesc 18 ani. „Până acum nu s-a găsit finanţare, dar eu am spus că îmi asum acest proiect şi că vreau să îl finanţăm în 2018. Tinerii vor face astfel primii paşi în experienţa internaţională, vor putea exersa limbi străine, vor putea afla mai multe lucruri despre Europa. Prin urmare, am alocat 12 milioane de euro din bugetul Uniunii pentru acest program, iar la detalii vom lucra în următoarele săptămâni alături de Comisia Europeană”, spune el. Suma reprezintă echivalentul a 30-35.000 de bilete, explică europarlamentarul, iar acordarea acestora ar urma să înceapă înainte de vacanţa de vară.

Brexitul, în termeni bugetari

Impactul Brexitului asupra Uniunii Europene şi asupra bugetului UE în 2018 va fi zero, pentru că Marea Britanie încă va fi stat membru, cu toate drepturile şi obligaţiile existente, explică Siegfried Mureşan. „De altfel, sunt proiecte în care englezii sunt principalii beneficiari, aşa cum ar fi fondurile de cercetare-inovare din Orizont 2020. La acest capitol, în 2014-2015, Marea Britanie a fost cel mai mare beneficiar, iar în 2016 a fost pe locul doi, după Germania. E normal să fie aşa, pentru că universităţile lor sunt excelente, o ştim cu toţii.”

Ce se va întâmpla însă în 2019? Acum patru ani, cele 28 de state membre au semnat cadrul bugetar multianual 2014-2020; prin semnarea acelui acord, Marea Britanie se obliga să plătească în bugetul Uniunii Europene până la 31 decembrie 2020. De aceea, în teorie, impactul ieşirii lor din Uniune ar fi de asemenea zero. „Noi ştim că ei trebuie să facă acele plăţi, dar în realitate nu ştim când le vor face sau cum le vor face, iar această incertitudine persistă. Ei nu primesc vreo amendă la plecare, este o sumă pe care o datorează Uniunii Europene la fel ca orice alt stat membru”, notează europarlamentarul.

Ce este important de menţionat este că respectarea plăţilor de către britanici nu le oferă vreo garanţie vizavi de relaţia viitoare cu Uniunea Europeană; plătind datoriile, ei nu fac altceva decât să închidă conturile. „Noi am spus, încă de la început, că trebuie să discutăm termenii «divorţului», iar aici UE are trei mari priorităţi. În primul rând, drepturile cetăţenilor din celelalte state care sunt rezidenţi în Marea Britanie - acestea nu trebuie îngrădite în niciun fel faţă de statutul actual pe care îl au”, remarcă Mureşan. „Sunt oameni care au ales să trăiască în alt stat membru şi s-au trezit peste noapte fără voia lor, fără a fi întrebaţi, ca urmare a unui referendum la care nu au participat, în afara Uniunii Europene. Vrem ca Marea Britanie să nu aibă niciun drept de a respinge cererile de permanentizare venite din partea cetăţenilor români sau din alte state. În al doilea rând, achitarea obligaţiilor financiare faţă de Uniunea Europeană. În al treilea rând, păstrarea deschisă a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, de vreme ce pacea a fost posibilă doar în contextul apartenenţei Irlandei şi Marii Britanii la Uniunea Europeană.”

Pentru a înţelege costul Brexitului, europarlamentarul român arată că fiecare cetăţean norvegian plăteşte anual 174 de euro la bugetul Uniunii Europene pentru accesul la piaţa unică, în condiţiile în care Norvegia nu este parte a mecanismului decizional; în acelaşi timp, fiecare cetăţean britanic plăteşte 125 de euro pe an. „Prin urmare, norvegianul - chiar dacă nu are niciun cuvânt de spus - plăteşte 174 de euro pe an şi e fericit, britanicul plătea mai puţin şi era nefericit. Cu alte cuvinte, accesul lor la piaţa unică, cu tot rabatul care va deveni o poveste în ziua Brexitului, va fi mai scump decât până acum. E clar că relaţia cea mai bună pe care o poţi avea cu UE e din postura de stat membru, nu din afară”, încheie Mureşan.