Pe lângă importanţa evidentă a structurii bugetului Uniunii Europene în 2018, votul din Parlamentul European a adus şi un moment extrem de important pentru ţara noastră. Bugetul a fost negociat, pentru prima oară, de un europarlamentar român. Siegfried Mureşan, care este încă din 2015 purtător de cuvânt al PPE (Partidul Popular European), a fost numit raportor general pe toată procedura bugetară.

Ce înseamnă, însă, să fii raportor general pe tot bugetul UE? „Funcţia presupune coordonarea întregului proces legislativ în cadrul Parlamentului European - tu eşti parlamentarul care elaborează actele legislative şi trebuie să te consulţi cu ceilalţi parlamentari, să ai majoritate; reprezinţi Parlamentul European în negocierile interinstituţionale cu Consiliul şi Comisia Europeană”, explică europarlamentarul de 36 de ani.

Un român în capul mesei bogaţilor

Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, însă cariera îl purtase deja în zona diplomaţiei internaţionale. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2004, el şi-a continuat studiile cu un master în Ştiinţe Economice şi de Management la Universitatea Humboldt din Berlin; ulterior, Siegfried Mureşan a primit o bursă în cadrul programului de stagii al Parlamentului Germaniei. La finalul internshipului, el a fost numit consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcţie pe care a deţinut-o timp de trei ani.

Cariera sa politică a continuat cu mutarea la Bruxelles, în 2009, unde a lucrat în cadrul Parlamentului European. Tot aici a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al PPE, pentru ca trei ani mai târziu, în 2014, să devină consilier politic principal al PPE. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare din luna mai. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de 5 ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi membru în delegaţia Comisiei parlamentare de cooperare UE - Republica Moldova.

„Pentru adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor am început munca de elaborare în luna ianuarie şi am încheiat-o după 11 luni. Este, în opinia mea, o diferenţă foarte mare în materie de transparenţă, de predictibilitate şi de profunzime între modul în care elaborăm noi bugetul la nivel european şi modul în care guvernul României elaborează bugetul”, a spus Mureşan în cadrul unei întâlniri cu presa. „Procedura este următoarea: în ianuarie am elaborat primul raport privind priorităţile politice ale Parlamentului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, şi anume domeniile pe care eu am considerat că Uniunea trebuie să le finanţeze cu precădere: creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în primul rând, şi siguranţa cetăţeanului în al doilea rând.” În ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, explică europarlamentarul, s-a insistat pe ideea că trebuie făcute mai multe în materie de apărare la nivel european, tocmai fiindcă problema vine din cheltuirea unor sume prea mici pentru apărare în raport cu alte regiuni ale lumii, dar şi din lipsa de coordonare între cheltuieli şi, prin urmare, din lipsa de eficienţă. „Am mai cerut întărirea agenţiilor Uniunii Europene care au responsabilităţi în combaterea terorismului, în justiţie şi afaceri interne sau gestionarea crizei refugiaţilor. Cea de-a treia componentă legată de siguranţa cetăţeanului este vecinătatea imediată a Uniunii Europene, căci nu poţi fi sigur în interiorul Uniunii Europene dacă nu eşti înconjurat în partea estică sau cea sudică de state cât se poate de stabile.”

A trebuit să negocieze lista de priorităţi cu alte grupuri politice, iar ele au fost acceptate în această formă de majoritatea membrilor Parlamentului, modificările fiind unele de nuanţă. Prin urmare, raportul a fost adoptat în luna februarie în Comisia pentru bugete şi în luna martie în plenul Parlamentului European; în baza acestor linii directoare, Comisia Europeană a prezentat în luna mai proiectul de buget. Concret, Comisia a propus creşteri de 7% pentru cercetare şi inovare, programul Orizont 2020, 8% pentru programe de infrastructură transfrontalieră şi 10% pentru programul de burse Erasmus.

Poziţia Parlamentului a constituit mandatul lui Siegfried Mureşan pentru negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană; astfel, după ce părţile îşi asumă anumite poziţii, procedura bugetară prevede o perioadă de conciliere de 21 de zile. „La sfârşitul lunii octombrie a început această perioadă de conciliere bugetară care a expirat vineri, pe 20 noiembrie. Pe 17 ne-am întâlnit pentru negocierea finală - ne-am întâlnit dimineaţă la 11 şi am încheiat cu succes sâmbătă dimineaţă la 4, după 17 ore de negociere”, spune europarlamentarul.

Cum arată, aşadar, bugetul Uniunii Europene pe 2018?