Un bec, un frigider, un microprocesor si un obiect de mobilier nu par sa aiba absolut nimic in comun. La o privire mai atenta insa, niciunul dintre ele n-ar putea fi fabricat fara ca anumite componente sa fie supuse unor procese de vidare, prin care poate fi obtinuta, spre exemplu, atmosfera controlata din interiorul becului sau vidarea incintei unde urmeaza sa fie depozitat freonul folosit de frigidere pentru racire. Totul se realizeaza prin intermediul unor instalatii industriale bazate pe tehnica vidului, care ajung de cele mai multe ori la dimensiuni foarte mari, comparabile cu cele ale unei cladiri cu cateva etaje, si care au folos in aproape orice, de la ambalarea multor produse alimentare si pana la vidarea otelului, in siderurgie.

Adrian Bodea era cercetator specializat in tehnica vidului la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele cand a decis, in 1992, sa puna bazele unei afaceri cu instalatii de vidare. "Argumentul principal a fost situatia destul de inapoiata a economiei si industriei romanesti in raport cu tehnologiile folosite in Vest", povesteste Corneliu Bodea, care a intrat si el un an mai tarziu in compania Adrem Invest, alaturi de fratele sau mai mare. Era o perioada cand cele mai multe fabrici din Romania isi procurau instalatiile de vidare din tari vest-europene sau de la importatori si distribuitori locali. Restul cumparau de la FAN - Fabrica de Aparatura Nucleara, devenita ulterior, dupa privatizarea din 1998, Nuclear Vacuum, care se ocupa printre altele si de productia de echipamente si instalatii de tehnica a vidului. "La momentul privatizarii am incercat sa achizitionam fabrica, dar nu s-a intamplat pana la urma", spune cu regret Corneliu Bodea, astazi vicepresedintele companiei.

Planurile de afaceri ale celor doi frati fusesera deja date peste cap de perioada dificila a industriei intrate in cadere libera odata cu inchiderea multor unitati, timp in care in Europa, productia traversa o perioada infloritoare, iar fabricantii de sisteme de vidare erau suprasolicitati. Dincolo de exemple precum Arctic, Antibiotice Iasi sau diverse institute de cercetare, Adrem Invest si-a pierdut o buna parte dintre clientii din Romania si s-a orientat catre piata internationala. "Industria romaneasca devenise incapabila sa sustina un asemenea business", evoca Bodea momentul cand a luat decizia, mai ales ca Adrian Bodea stabilise o legatura cu Edwards, un producator britanic de sisteme de vid care facea parte din grupul British Oxygen Company, avand astfel deschiderea catre exterior.

Compania s-a transformat din importator in proiectant si executant de instalatii la cheie si s-a orientat tot mai mult spre piata externa, dominata de nume precum Siemens sau Pfeiffer Vacuum, care impart o piata de ordinul mai multor miliarde de euro, potrivit Pneurop, comitetul european al producatorilor de instalatii de vid. Piata este greu de cuantificat, insa un punct de reper in industrie, compania britanica Edwards, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (725 de milioane de euro), echivalentul a aproximativ 20% din intreaga industrie europeana, dupa unele estimari. In Romania, productia este aproape inexistenta, iar importatorii si distribuitorii de componente cumuleaza incasari de ordinul zecilor de milioane de euro. Adrem Invest a avut anul trecut afaceri de zece milioane de euro, in crestere cu 40% fata de nivelul atins in 2008, si mizeaza anul acesta pe incasari cel putin comparabile.

De altfel, nici compania fratilor Bodea nu produce sistemele in Romania, ci in tari precum Finlanda, Italia, Rusia sau anumite tari din Africa de Sud, prin intermediul partenerilor. Practic, doar proiectarea se face in Romania, iar productia si executia sistemului se realizeaza in strainatate. "Exista insa anumite secrete de productie, componente pe care le fabricam aici", sustine Bodea, facand referire, de pilda, la o idee a fratelui sau, patentata la nivel european, de vidare a otelului cu un consum de 20 de ori mai mic de energie decat in mod traditional.

Costul unui sistem de vidare porneste in principiu de la un milion de euro, insa poate ajunge, in functie de complexitate si dimensiuni, si la zeci de milioane de euro. Cel mai scump sistem proiectat si instalat de Adrem a costat putin peste 7 milioane de euro, valoare care prin comparatie cu nivelul din alte piete este chiar si cu 20% mai mica.

"Proiectul se desfasoara pe etape, iar banii sunt incasati de-a lungul unei perioade mai mari de timp", explica Bodea una dintre principalele probleme din domeniu. La semnarea unui contract, clientii achita un mic avans din intreaga valoare, urmand sa faca o plata mai consistenta odata cu finalizarea fiecarei etape a proiectului, ceea ce inseamna ca furnizorul instalatiei trebuie sa investeasca in prima faza din buzunarul propriu. "Am avut dintotdeauna o problema cu lichiditatile. La un moment dat, incasarile din contractele anterioare nu mai erau suficiente pentru lansarea altora noi", spune Bodea, cu completarea ca o finantare de la banci nu le-a fost o alternativa la indemana, intrucat bancherii preferau sa crediteze companii din domenii mai atragatoare decat cel al tehnicii vidului, mai ales cand marjele de profit erau mai mari decat nivelul de aproximativ 10 procente din domeniu.

Pentru o companie din domeniul tehnicii vidului fara capital si putere mare de investitie, lipsa lichiditatilor poate duce la inchiderea afacerii. Perspectiva i-a impins pe fratii Bodea sa diversifice activitatea, in incercarea de a genera fonduri din care sa sustina linia de business principala. "Asa a pornit divizia de automatizari de retele de utilitati, ce lucreaza de asemenea cu contracte de valori mari, platite insa in termen mai scurt decat cele pentru instalatiile de vid", explica vicepresedintele Adrem Invest.

N-a fost totusi suficient, intrucat durata de executie si nevoia de capital erau in continuare destul de mari, motiv pentru care diversificarea a continuat prin preluarea unor activitati de citire a contoarelor de energie electrica si administrare a grupurilor de masura externalizate de grupul ceh CEZ in urma cu doi ani. Jumatate din cifra de afaceri va proveni de aici in 2010, in timp ce automatizarile vor insemna in jur de 30%, iar proiectarea si instalarea sistemelor bazate pe tehnica vidului vor aduce restul.

"Nu inseamna ca renuntam la linia de business initiala", precizeaza Corneliu Bodea, mai ales ca limitarea data de faptul ca nu mai sunt deschise fabrici de productie noi este doar aparenta. Pe de-o parte, durata de viata a unui sistem de vidare nu este foarte mare, iar pe de alta parte intervine progresul tehnologic, cu inlocuirea anumitor componente din sistemele existente. "Pentru noi e o afacere de familie, pe care vrem sa o pastram si sa o predam mai departe generatiilor viitoare", spune antreprenorul