"PRIN TRADIŢIE, LUNILE SEPTEMBRIE ŞI OCTOMBRIE SUNT CELE ÎN CARE CREŞTE NUMĂRUL LUCRĂRILOR DE REABILITARE TERMICĂ A BLOCURILOR", spune Miron Cruţescu, director executiv al ROMEPS (Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România). Regula celui de-al doisprezecelea ceas, în care oamenii se grăbesc să-şi termine treburile, funcţionează şi în acest domeniu. Mai cu seamă că se anunţă o iarnă friguroasă, iar energia continuă să se scumpească. În plus, anul acesta „a scăzut numărul de blocuri intrate în proiecte de reabilitare şi s-a redus şi puterea de cumpărare a populaţiei pentru renovări şi reabilitări individuale", adaugă Cruţescu.

Lucru vizibil în datele asociaţiei, care indică o scădere cu 20% în volum a vânzărilor de polistiren faţă de anul trecut, când piaţa de profil a ajuns la o valoare de 100 de milioane de euro. „În 2012 s-au importat circa 47.000 de tone de materie primă„, afirmă directorul executiv al ROMEPS, care completează că acest volum este mic prin comparaţie cu alte pieţe, ca Polonia (200.000 de tone) sau Germania (peste 400.000 de tone). Datele se referă la cantitatea totală de materie primă importată, pentru că toţi producătorii de pe piaţa locală o folosesc. Între aceştia se numără Arcon, Austrotherm, Isopor, Hirsch Porozell, Swisspor sau AdePlast.

Cu alte cuvinte, consumul în România este mic şi la acest capitol, ca la aproape oricare altul - de la mâncare şi încălţăminte până la maşini sau vacanţe.

CU TOATE ACESTEA, ROMÂNIA S-A ANGAJAT CA PÂNĂ ÎN 2020 SĂ REDUCĂ CU 20% CONSUMUL DE ENERGIE, iar pentru asta „trebuie izolate locuinţele„, spune Cruţescu. Dar în prezent doar 1.000 din cele circa 9.000 de blocuri din Bucureşti au fost reabilitate termic, conform estimărilor reprezentantului ROMEPS. În ţară situaţia este chiar mai proastă, pentru că programele de reabilitare amplă s-au desfăşurat cu precădere în Capitală. Prin urmare, ponderea locuinţelor din mediul urban reabilitate termic nu depăşeşte câteva procente la nivelul întregii ţări, în condiţiile în care numărul total de blocuri se plasează în jurul a 80.000 de unităţi, estimează Cruţescu.

El adaugă că angajamentul autorităţilor pentru reducerea consumului energetic nu este deloc facil, mai cu seamă că din 2018 toate construcţiile administrative, cum sunt unităţile de învăţământ şi spitatele, va trebui să fie pasive, adică să nu consume niciun fel de energie. Pentru asta vor avea nevoie de izolaţii, ferestre cu protecţie solară, folosirea de surse regenerabile de energie - pompe geotermice, panouri fotovoltaice, forţa vântului sau a apei, enumeră Creţulescu. Fireşte, acest scenariu pare mai degrabă desprins din-tr-un film SF, în condiţiile în care în mediul rural sunt în continuare locuinţe care nu au energie electrică sau apă curentă.