Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria, Romania sau Serbia, scrie Reuters.

In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi consiliere tehnica si legislativa.

"Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie actionat. Acum trebuie sa profitam de moment", a spus Erik Berglof . "Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale regiunii - dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai BERD din sectorul privat."

La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de Est, inclusiv prin "consolidarea bazei de investitori locali (fonduri de pensii si sectorul de asigurari)".

Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari de restrangere a imprumuturilor in valuta - luata in discutie in ultimele luni si de Banca Centrala Europeana - ar putea afecta si mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.

"Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui restranse", a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic, cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi rezonabile. "Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de capital", a spus Ghizzoni. "Aceasta nu se poate face insa in cateva saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp."

Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The New York Times scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori sub povara "unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda variabila din lume" dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si Romania s-au depreciat.

Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti, intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara creditare nu se poate iesi din recesiune. "Reglementarea imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai mult rau decat bine", a admis si Erik Berglof.

Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la 8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%. Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si Raiffeisen International.

Pana acum, numai Ungaria a luat masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70% in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin peste 60% din total.

Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive - faptul ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de dobanzi mult mai mari, "din cauza inflatiei mai mari decat in Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor locale", nota The New York Times.