MidEuropa, unul dintre primele fonduri de investiţii care au pariat pe România în capitalism, consideră că următorii ani stau sub semnul oportunităţii atât la nivelul regiunii Europei Centrale şi de Est în ansamblul său, cât şi la nivel local. Matthew Strassberg, partner în cadrul fondului de private equity, care a devenit mai activ pe plan autohton în ultimul deceniu, pune în balanţă oportunităţile de achiziţii cu cele de exit. Încotro înclină balanţa?

Era începutul anilor 2000 - mai exact 2003 - când fondul de private equity MidEuropa, cu sediul la Londra, dar cu focus pe Europa Centrală şi de Est, investea pentru prima dată în România, în Connex, operatorul de telecom devenit între timp Vodafone România. De altfel, fondul de investiţii a făcut apoi, circa doi ani mai târziu, exit către grupul britanic Vodafone, care şi-a făcut astfel intrarea pe piaţa autohtonă. „Prima investiţie în România a fost în compania Connex, am scos din buzunare atunci undeva la 50 mil. dolari. La momentul acela vorbeam în dolari, încă nu apăruse euro”, povesteşte Matthew Strassberg, partner în cadrul MidEuropa şi cel care supraveghează şi administrează investiţiile fondului în domeniul sănătăţii. Fondul de private equity a apărut pe piaţă la finalul anilor ’90, având drept ţintă să investească în ţările din Europa Centrală şi de Est, care abia începeau să facă primii paşi mai serioşi în capitalism.

La momentul acela, numărul investitorilor străini - fie ei strategici, fie financiari - era relativ mic, statele foste comuniste fiind privite drept unele cu risc considerabil mai ridicat decât cele din Occident. „Am intrat atunci în acţionariatul Connex alături de alte fonduri - cam toate fondurile care erau la momentul acela active în regiune, am fost într-un consorţiu. A fost un deal foarte bun, unul dintre cele mai bune, am făcut exit către Vodafone.” Matthew Strassberg nu înaintează cifre, dar spune că aceea a fost o tranzacţie care a setat un etalon (benchmark - trad.) nerealist pentru investitorii din spatele fondului.

Ce s-a întâmplat a fost că în sectorul telecom a explodat telefonia mobilă, care iniţial avea o rată de penetrare estimată la 10-15%. “Era perceput ca un serviciu de lux, care nu va depăşi fixul.” Doar că lucrurile nu au urmat acest curs. Spre comparaţie, astăzi, ţinta MidEuropa este să returneze investitorilor săi, în medie, de 2,5 ori banii. Fondurile de pensii şi companiile de asigurări se numără printre investitorii care susţin activitatea MidEuropa. „Scopul nostru e să returnăm de 2,5 ori banii investitorilor. Asta în medie. Uneori le dăm banii înapoi, exact cât au băgat, alteori le dăm de 3-4 ori suma investită”, explică Strassberg. El adaugă că în cazul fondurilor de private equity, cum e şi cazul MidEuropa, partenerii seniori investesc şi ei semnificativ în fiecare companie. Ei intră peste tot unde intră fondul.

Astăzi, în România, MidEuropa are în portofoliu două companii autohtone - Regina Maria (sănătate privată) şi Cargus (curierat). Recent, investitorul a vândut retailerul Profi pentru 1,3 mld. euro, tranzacţia aşteptând acordul Consiliului Concurenţei. Cumpărătorul a fost grupul Ahold-Delhaize, ce deţine reţeaua locală Mega Image. Retailerul Profi a fost vândut la un multiplu ajustat la sinergii de 7x EBITDA. Ce înseamnă însă un multiplu ajustat la sinergiile existente în grup? Înseamnă că multiplul „oficial“, care nu ţine cont de sinergiile dintre Mega Image (reţeaua pe care Ahold Delhaize deja o deţinea în România) şi Profi, este mai mare. Multiplul unei tranzacţii, calculat de cele mai multe ori ca un raport faţă de EBITDA, poate varia puternic în funcţie de sector şi de perspectivele fiecărui jucător în parte. Pot, spre exemplu, să existe multipli de sub 6 x EBITDA dacă vorbim de un sector cu creştere redusă şi cu marje mici de profit. Cu cât creşte EBITDA şi marja, cu cât perspectivele sunt mai încurajatoare, cu atât cresc şi multipli.

Contează totodată dacă în negocierile derulate pentru o tranzacţie se ia în calcul EBITDA pe 2023, spre exemplu, cel deja realizat, sau cel pe anul curent, mai ales pentru companiile care au rezultate bune şi care le pot demonstra după mai multe luni deja trecute din an. Sunt şi situaţii când se ia în calcul o proiecţie de EBITDA pe 2024-2025, spre exemplu. E cazul companiilor care lucrează în domenii unde perspectivele sunt încurajatoare. Cel mai concludent exemplu e tehnologia. În cazul comerţului alimentar, multipli nu sunt printre cei mai mari din piaţă şi asta pentru că şi marjele de profit sunt printre cele mai mici. Totuşi, pentru orice deal contează compania vizată, perspectivele ei şi interesul pe care îl generează. Dealul ce a vizat Profi este de departe cea mai mare tranzacţie din retailul românesc şi totodată cel mai important acord din 2023 din România (dincolo de listarea Hidroelectrica).

Dealul aşteaptă OK-ul autorităţilor din domeniul concurenţei, iar părţile au anunţat că aşteaptă ca acordul să fie finalizat astfel în 2024. Matthew Strassberg recunoaşte că Profi a fost un exit bun, dar spune că în general fondul nu pierde bani. „Nu ne aşteptăm să pierdem bani în niciun deal din România.  Fondurile de early stage au câteva tranzacţii cu câştiguri wow, dar au şi eşecuri.” În circa 40% dintre pariuri pierd bani, dar compensează cu celelalte, explică partenerul MidEuropa. „Noi, care investim în companii mature, nu ne aşteptăm să pierdem bani în nicio tranzacţie.” MidEuropa se uită la ţinte medii (mid cap - trad.), ceea ce înseamnă tichete (equity) de 50-250 de milioane de euro. „Aici e focusul nostru, sigur că putem să mergem şi mai jos, dar şi mai sus, însă cel mai mult ne concentrăm atenţia pe acest interval. Ne uităm către companii mature, profitabile şi cu o bună echipă de management.” Domeniile de interes ale fondului sunt retail şi FMCG, sănătate (şi subsegmente ale acestui domeniu) şi servicii de business (vorbim de companii a căror activitate e susţinută de tehnologie). „Spre exemplu, avem în portofoliu grupul Symfonia din Polonia, în acţionariatul căruia am intrat alături de fondul Accel KKR. Acum vrem să accelerăm dezvoltarea.”

Grupul Symfonia - lider de piaţă în Polonia pe soluţii software ERP şi HCM destinate companiilor mici şi mijlocii - s-a extins, de altfel, anul trecut şi pe piaţa locală, prin achiziţia firmei româneşti Softeh Plus, cu afaceri de 7 mil. euro la finalul anului 2023, plus 20% faţă de anul precedent. „Mai avem în portofoliu şi Intiv, un business global de outsourcing de soluţii tech avansate.” Compania ce oferă software product design şi engineering services lucrează cu producători auto din Germania. „Vorbim inclusiv de companii de IT mici, care au pornit la drum cu un client mic şi el, şi care au crescut. Lucrăm cu firme disruptive din IT, care evoluează odată cu piaţa. Acestea oferă servicii şi produse care ne diferenţiază de concurenţă.” Partenerul MidEuropa adaugă că şi în sănătate fondul investeşte în companii care integrează tehnologia în businessul lor. „Vorbim aproape de med-tech. Să luăm exemplul Regina Maria, unde am dublat numărul de abonaţi în ultimii ani şi asta pentru că am investit masiv, atât în reţeaua propriu-zisă, cât şi în tehnologia din spate.” Acest tip de business este unul complex, este un business care foloseşte intens capitalul uman, care operează o reţea extinsă, dar care, totodată, funcţionează cu mai multe modele de monetizare - abonamente, servicii cu plată ori decontate de CNAS. „Este un business complex, mai complex decât, spre exemplu, Profi. Dar echipa de conducere e aici de mai bine de zece ani şi asta contează.”

Spre exemplu, Fady Chreih, CEO-ul companiei, s-a alăturat Regina Maria în 2010, după ce şi-a început cariera în domeniul bancar. Alături de echipă, el a dus afacerile reţelei la 1,4 miliarde de lei în 2022 (ultimul an pentru care există date publice), plus 22%. Şi doar local, operatorul de sănătate privată mai are loc de creştere, spun cei doi executivi. „În domeniul sănătăţii, când vorbim de o tranzacţie, ne gândim dacă o facem prin intermediul Regina Maria sau dacă pariul va fi direct al MidEuropa. Regina Maria a făcut deja 51 de deal-uri”, explică CEO-ul companiei româneşti.

În Regina Maria, MidEuropa a intrat în 2015, deci acum circa nouă ani, plătind la momentul respectiv aproximativ 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Spre comparaţie, fondul a cumpărat businessul Profi în 2016 şi a făcut exit în 2023. În mod tradiţional, e cunoscut faptul că fondurile de private equity stau, în medie, 3-5 ani într-un business înainte de a vinde. Dacă e vorba însă de un business de tip platformă (cum e şi cazul Regina Maria, spre exemplu), perioada se poate prelungi la 6-7 ani, explică Matthew Strassberg.

„Sunt cazuri în care poţi considera că mai există loc de dezvoltare, dar totuşi trebuie să le oferi înapoi banii investitorilor, aşa că poţi apela la o tranzacţie secondary - ceea ce presupune să convingi alţi investitori să intre în business. Asta s-a întâmplat în octombrie 2021 la Regina Maria.” Ziarul Financiar a scris despre acest deal, mai exact a scris că fondul de private equity MidEuropa, unul dintre cei mai importanţi investitori financiari din România în ultimele două decenii, a vândut operatorul de sănătate privată Regina Maria, însă cumpărătorul este tot el. Doar că achiziţia s-a făcut cu banii dintr-un alt fond. La momentul acela, reprezentanţii MidEuropa nu au comentat informaţia. ZF evalua atunci acordul la circa 250 mil. euro. Matthew Strassberg nu înaintează valori, dar spune că suma a fost mai mare de atât. „Era o perioadă marcată de pandemia de COVID-19. Multă lume nu ştia ce urmează. Au existat investitori (din fondurile noastre) care au vrut să facă exit. Plus că şi dacă un investitor vrea să continue alături de noi, e posibil să ia banii a doua oară dintr-un alt buzunar.”

Ce urmează însă acum pentru Regina Maria? Matthew Strassberg spune că există pe masă mai multe opţiuni - un exit, atragerea de noi investitori în business ori dezvoltarea în regiune. „Pentru o tranzacţie de tip secondary, precum cea pe care am făcut-o noi la Regina Maria în 2021, orizontul de timp e de măcar trei ani.” Asta înseamnă că cel mai devreme am putea vorbi de o vânzare la finalul anului acestea. “Dar putem decide să stă mai mult. Dacă găsim oportunităţi foarte bune de expansiune în afara României, ne vom regândi termenul de exit.” Dacă totuşi MidEuropa decide să vândă, va fi una dintre cele mai mari tranzacţii din România, adaugă executivul britanic. „Ne aşteptăm să obţinem multipli buni pentru că acest sector e pe un trend ascendent şi businessul are oportunităţi de dezvoltare.” El nu înaintează cifre, însă Fady Chreih vorbeşte despre o nouă megatranzacţie pe piaţa din România. „Ambiţia noastră (la Regina Maria - n.red.) este să vorbim de un mega-deal. Dacă <<verişorii>> noştri la Profi au reuşit să obţină o evaluare de gen (peste 1 mld. euro - n.red.), putem şi noi.”

În ultimii mai bine de 30 de ani de capitalism, economia României a dat mai puţin de zece tranzacţii de peste 1 mld. euro, dintre care două anul trecut - vânzarea Profi şi achiziţia operaţiunilor locale ale Enel către grecii de la PPC. „Interesul pentru Regina Maria mă aştept să fie unul echilibrat între investitori strategici şi financiari”, completează Strassberg. Afirmaţia vine în contextul în care în cazul Profi au dominat primii, conform unui interviu Business Magazin cu un alt partener al fondului de private equity.„Până în prezent, în acţionariatul Regina Maria au fost două fonduri, mai e loc de încă unul. Când am făcut exit de pe alte pieţe din businessuri similare (cu Regina Maria - n.red.), am văzut că cumpărătorii caută stabilitate şi predictibilitate.” Iar piaţa de sănătate din România - atât sectorul privat, cât şi cel public - are potenţial de creştere pe termen lung, adaugă partenerul MidEuropa. „Trebuie să vedem unde era industria acum zece ani şi unde e acum. Şi loc de există în continuare.” În România, Regina Maria poate creşte şi fără să mănânce cotă de piaţă de la concurenţă, iar asta pentru că piaţa în ansamblul său creşte. “Totuşi, noi sperăm că avansul nostru va fi mai alert decât al pieţei, ca şi până acum, de altfel.” Executivul de la MidEuropa adaugă totuşi că, în ceea ce priveşte Regina Maria, fondul ar putea să decide să nu vândă, ci să facă o altă tranzacţie de tip secondary, precum cea din 2021. „Sau am putea să mergem mai departe alături de alţi investitori.”

În România, au apărut deja exemple de fonduri de private equity care atrag alte fonduri în acţionariatul unor firme pe care le au în portofoliu, iar asta pentru a grăbi dezvoltarea. Spre exemplu, fondul de investiţii Innova Capital a preluat 51% din producătorul de sisteme industriale EMI, intrând în acţionariat alături de fondatorul companiei, antreprenorul Jerome France, şi de un alt fond, Morphosis Capital. Innova a ajuns să deţină un pachet majoritar printr-o achiziţie parţială şi o majorare de capital în valoare de 15 mil. euro. Acest tip de acord nu este unul des întâlnit în România, însă poate fi posibil. Contează cât de atrăgătoare e o companie, ce alte ţinte există la momentul acela în piaţă şi care e strategia investitorilor. „Regina Maria poate deveni o platformă activă în mai multe ţări, are o echipă de management foarte bună, care poate dezvolta businessul.” De altfel, MidEuropa a şi făcut un pas în direcţia asta. Acum mai bine de cinci ani, fondul a preluat MediGroup din Serbia, un business integrat cu cel autohton. „Experienţa pe care am dobândit-o cu Regina Maria la nivel local ne-a permis să facem acest pas. Iar acum vorbim de un business în Serbia de 75 mil. euro cifră de afaceri, ce reprezintă 20% din totalul veniturilor la nivel de grup (Regina Maria şi MediGroup – n.red.).”

MidEuropa a intrat în acţionariatul acestei companii în 2018, când cifra de afaceri era de 38 mil. euro. Între timp, ea s-a dublat. „Vorbim de un business similar cu cel din România de acum zece ani. Am transferat sisteme de IT şi financiare de aici către Serbia, fapt ce a permis dezvoltarea.” Fady Chreih, CEO al reţelei de sănătate Regina Maria, adaugă că experienţa din România a ajutat la creşterea rapidă a businessului sârb. „Această expansiune a permis transferul de know-how şi de management dinspre Regina Maria spre MediGroup. În afară de mine (el este preşedintele boardului - n.red.), sunt alţi doi manageri de la Regina Maria implicaţi în dezvoltarea grupului din Serbia.” În eventualitatea unui exit, cele două companii - cea din România şi cea din Serbia - poti fi vândute atât împreună, cât şi separat. Va depinde de interesul cumpărătorului, mai ales că Serbia nu e parte din UE, iar unii investitori se feresc să depăşească graniţele Uniunii. „Companiile sunt integrate, dar funcţionează separat şi pot fi vândute separat. Lucrăm cu mai multe scenarii când vine vorba de exit, dar depindem şi de strategia cumpărătorului.”

Până când se va pune problema unui exit, MidEuropa e cu ochii după achiziţii, atât pentru a dezvolta platforma ce are în centrul Regina Maria, cât şi independent de aceasta. „Ne uităm la câteva ţări de dimensiuni mai mari (sizable - trad.) şi tatonăm să ne extindem operaţiunile din sănătate. E vorba de oportunităţi care vor permite ca aceste pieţe să ajungă, imediat după intrare (printr-o achiziţie) sau în decurs de cinci ani, la 20% din business, aşa cum s-a întâmplat în Serbia. Vorbim de investiţii importante”, spune partenerul de la MidEuropa. MediGroup e lider de piaţă în Serbia, urmat la distanţă considerabilă de Acibadem, potrivit lui. Fondul caută şi alte ţinte însă, din alte domenii, atât în România, cât şi în regiune. „Ne uităm atât la firme pur de tehnologie, cât şi la companiile din alte industrii, companii aşa-numite tradiţionale, în care injectăm tehnologie.

Şi dacă luăm exemplul Profi, am dezvoltat reţeaua deschizând noi şi noi magazine, dar am şi optimizat procesele din spate, am investit în aplicaţie.” Matthew Strassberg crede că tehnologia trebuie privită nu ca pe un cost, ci ca pe un instrument pentru dezvoltare şi pentru loializarea clienţilor. „Şi ce remarc, apropo de tehnologie, este că firmele din Europa Centrală şi de Est sunt pioniere în ceea ce priveşte adopţia acestor aspecte. Lucrurile se întâmplă mai repede aici decât în Vest.” De altfel, el descrie Bucureştiul drept un oraş în plin avânt (boom city - trad.), iar România drept una dintre ţările preferate ale fondului, şi asta pentru că există potenţial de creştere pe termen lung la nivel economic, în timp ce din perspectivă geopolitică vorbim de o ţară stabilă. „La nivel macro, vedem perspective de creştere şi vedem o dezvoltare multilaterală, nu dependentă de un singur sector, ceea ce e un lucru bun. Plus că vorbim de un stat stabil din punct de vedere geopolitic.”  Unele ţări din regiune nu au o idee clară încotro vor să meargă, dar România da, adaugă el. „România a îmbrăţişat modernismul, e o ţară deschisă către investitori. Mai mult, vedem o reducere a exodului de creiere”, afirmă Matthew Strassberg, partner and head of healthcare sector în cadrul MidEuropa. El adaugă că vede România drept una dintre ţările din Europa care au potenţial să  crească pe termen lung. Mai mult decât atât, e o ţară mare, cu o economie şi cu o populaţie pe măsură. „Polonia şi România sunt cele mai mari ţări din regiune. E mai uşor să scalezi un business aici şi chiar să îl extinzi dincolo de graniţe.” Tocmai de aceea, MidEuropa continuă să tatoneze piaţa şi pentru achiziţii. Se uită atât după firme antreprenoriale, cât şi după tranzacţii care au de partea cealaltă a mesei un alt fond de investiţii, aşa cum a fost cazul şi la Profi (preluat de la Enterprise Investors), şi la Regina Maria (Advent) sau Cargus (Abris Capital).

În total, fondul a investit în România peste 1 mld. euro, conform estimărilor BUSINESS Magazin. „Avem o serie de ţinte în România. Ne uităm şi la deal-uri mai mici, ne uităm să intrăm şi în afaceri antreprenoriale. Căutăm companii puternice, cu perspective de creştere şi cu echipe de management capabile. Nu facem turnaround.” Sunt două tipuri de deal-uri diferite. Fie plăteşti un preţ bun, pentru un business bun, ceea ce face MidEuropa, fie un preţ mic, pentru o bătaie de cap, explică el. Fondul de private equity se uită anual la peste 100 de companii, face due-dilligence pentru 15-20 dintre ele şi apoi semnează 1-3 tranzacţii, toate în Europa Centrală şi de Est, regiune despre care executivul londonez spune că va câştiga tot mai multă atenţie. „Trăim într-o perioadă în care relocarea producţiei mai aproape de locul de consum (nearshoring - trad.) se întâmplă, iar asta ar putea să aibă un impact pozitiv în Europa Centrală şi de Est, ori asta în următorii cinci ani.” Sunt vizibile deja investiţii majore în statele din regiune. În tehnologie, spre exemplu, giganţi precum Intel sau Google pariază masiv pe Polonia. Există şi în România nişte investiţii în domeniu, chiar dacă de mai mici dimensiuni, adaugă el. „Vedem tot mai multe businessuri care din această regiune deservesc întreaga lume. Bitdefender este o companie care, virtual, îşi vinde experienşa la nivel global.” Bitdefender, una dintre cele mai de succes companii de IT din România, care a devenit un lider la nivel mondial pe piaţa soluţiilor de securitate cibernetică, are prezenţă în circa 170 de ţări. Businessul fondat de antreprenorii Florin şi Măriuca Talpeş este unul dintre cele mai cunoscute nume autohtone peste graniţă. „Populaţia din Europa Centrală şi de Est este tot mai educată, iar companiile oferă servicii şi produse pe măsură. Nu mai vorbim doar de nişte ţări alese după principalul criteriu că oferă salarii mici. Vorbim de companii de tehnologie care împărtăşesc know-how-ul lor la nivel global.” Mai mult, ce s-a mai întâmplat în ultima perioadă a fost că Ucraina (războiul din Ucraina - n.red.) a forţat Europa să îmbrăţiseze Europa Centrală şi de Est, care multă vreme fusese “verişoara mai săracă” a Occidentului. „Deşi exista o relaţie ghidată mai ales de factori morali, această regiune multă vreme nu a fost în focus. Aderarea la UE a statelor din această regiune, care a adus cu sine şi un intens proces migraţionist, a creat în Occident o stare de indignare în rândul localnicilor. Estul era privit drept răul necesar. Ce a făcut acum (războiul din - n.red.) Ucraina a fost că a mutat mai la est Cortina de Fier.”

Evoluţia lucrurilor va depinde de cum va evolua conflictul din Ucraina, dar, un lucru e cert, Europa Centrală şi de Est va atrage mai multe investiţii, conchide Matthew Strassberg.   

Calendarul activităţii MidEuropa în România:

2003 - Fondul de private equity cumpără Connex, într-un consorţiu alături de alţi investitori financiari.

2005 - MidEuropa vinde Connex către grupul britanic Vodafone, care intră astfel în România.

2015 - Investitorul cumpără operatorul de sănătate Regina Maria într-o tranzacţie estimată la momentul respectiv la 100 mil. euro.

2016 - MidEuropa plăteşte 533 mil. euro pentru a cumpăra retailerul Profi de la fondul de investiţii Enterprise Investors, cea mai mare sumă achitată de un fond de investiţii pentru o companie din România.

2019 - Fondul de private equity achiziţionează compania de curierat Urgent Cargus (denumită între timp Cargus).

2021 - Într-o tranzacţie de tip secondary, MidEuropa a vândut Regina Maria, însă cumpărătorul a fost tot el, doar că banii au provenit dintr-un alt fond.

2023 - Grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, preia Profi de la fondul de investiţii MidEuropa, într-o tranzacţie de

1,3 mld. euro (preIFRS).

Un actor secundar şi prudent

Până recent, mai exact până când inflaţia a ajuns la niveluri record, iar dobânzile au început să crească, fondurile de investiţii erau alimentate de investitorii lor (instituţionali sau privaţi) cu bani ieftini, pe care să îi parieze pe companii din toată lumea. În acest context, în ultimii circa cinci ani, regiunea Europei Centrale şi de Est a ajuns pe radarele multor investitori financiari. Sigur, banii alocaţi unor ţări precum România, Polonia sau Cehia erau mult mai puţini decât pentru statele vest-europene, dar totuşi interes exista pentru regiune. Când contextul economic s-a schimbat, s-au schimbat şi regulile jocului. De obicei, în vremuri dificile, investitorii - de orice fel, dar mai ales financiari - îşi întorc atenţia către pieţe mai dezvoltate şi către pieţe considerate mai stabile. Totuşi, în aceste perioade, chiar şi investitorii care încă sunt dispuşi să aloce fonduri sunt mult mai atenţi la preţul pe care îl plătesc pe companii şi asta pentru că şi pentru ei costul banilor a crescut. Astfel, discuţiile dintre cumpărători şi vânzători sunt mai dure decât anterior. Când vine vorba de investiţii, fondurile sunt oricum mai prudente decât jucătorii strategici, iar asta pentru pentru că fondurile investesc pe termen limitat. Mai exact, în mod normal, un fond stă 3-5 ani într-o companie înainte să vândă. Iar când face exit, ţinta e să vândă în câştig, astfel că şi investitorii din spate să poată să îşi multiplice banii. Se întâmplă uneori ca, din motive ce ţin de evoluţia economiei, a unei anume industrii sau companii, vânzarea să fie amânată până la un moment ulterior considerat mai bun. În unele situaţii – mai rare, e adevărat – fondurile vând în pierdere. Şi tocmai astfel de situaţii vor investitorii financiari să evite, de unde şi prudenţa actuală mult mai pronunţată. În 2023, în România, în aproape 90% dintre tranzacţii cumpărătorii au fost investitori strategici, în timp ce 10% este cota de piaţă a fondurilor de investiţii, ponderile fiind relativ similare cu anii anterior. În regiune, raportul e de 80-20%, arată datele companiilor de consultanţă, deci loc de noi tranzacţii făcute de fonduri există.

„Polonia şi România sunt cele mai mari ţări din regiune. E mai uşor să scalezi un business aici şi chiar să îl extinzi dincolo de graniţe.” - Matthew Strassberg, partner în cadrul MidEuropa

„Ambiţia noastră (la Regina Maria - n.red.) este să vorbim de un mega-deal. Dacă «verişorii» noştri la Profi au reuşit să obţintă o evaluare de gen (peste 1 mld. euro - n.red.), putem şi noi.” -  Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria