"<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»", povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.

O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.