Un analist al Danske Bank aproape s-a amuzat sa talmaceasca limbajul cifrat al lui Jean-Claude Trichet, seful Bancii Centrale Europene, astfel incat sa se inteleaga daca urmeaza sau nu o majorare de dobanda la euro: "monitorizare indeaproape" a evolutiei preturilor insemna, in discursul astfel tradus, o majorare de dobanda programata peste 3-4 luni; "vigilenta" insemna o majorare de dobanda programata cel mai probabil peste o luna, iar "vigilenta puternica" (strong vigilance) insemna certitudinea unei majorari de dobanda in cursul urmatoarei luni.

Analistul bancii daneze voia sa gloseze astfel intr-un mod mai original pe marginea a ceea ce inca de la inceputul lunii iunie parea deja evident pentru multi comentatori, anume ca la sedinta de politica monetara a BCE din 7 iulie urmeaza o majorare de dobanda (anuntata, intr-adevar, indirect de Trichet prin termenii magici "vigilenta puternica").

Cu cat ar urma sa creasca insa dobanda la euro si de cate ori va fi majorata? Prognoza de inflatie a BCE in zona euro a fost modificata in iunie de la 2,3% la 2,6% pentru 2011, dar a fost mentinuta la 1,7% pentru 2012, ceea ce a fost vazut de pietele financiare drept un indiciu ca nu e de asteptat decat o singura majorare de dobanda, de la actualul nivel de 1,25% pe an. Totusi, sustin economistii Danske (care cred ca inflatia va depasi totusi ambele tinte, urmand sa se situeze la 2,7% in acest an si la 2% la anul), daca episodul actual de slabire a cresterii economice la scara globala (zona euro - SUA - China) va fi doar temporar, iar din toamna economia isi va reveni, atunci vor reaparea si presiunile inflationiste, ceea ce inseamna ca "probabil pana in primele luni ale lui 2012" ar ramane deschisa posibilitatea unei noi majorari de dobanda. BCE a majorat pentru prima data in ultimii doi ani dobanda in aprilie, de la 1% la 1,25%. Cea mai recenta analiza consultata de noi, cea a Volksbank, prezice o majorare cu inca 0,25% la 7 iulie.

La noi, BNR a mentinut saptamana trecuta neschimbata dobanda de politica monetara, la 6,25% pe an, considerand ca "riscurile asociate perspectivei inflatiei continua sa fie semnificative", din aceleasi motive principale ca si pana acum: preturile internationale la energie si alimente, incertitudinile privind liberalizarea preturilor interne la utilitati (e vorba de eliminarea subventiilor la incalzire si de scumpirea transporturilor, indeosebi a celor pe calea ferata) si miscarile de pe pietele financiare in contextul crizei datoriilor suverane (adica riscul ca bancile occidentale sa gaseasca mai greu si mai scump finantare, ceea ce ar antrena cresteri ulterioare de dobanzi pentru restul economiei). In acordul cu FMI exista prevederea ca daca inflatia in Romania depaseste un anumit plafon, atunci au loc consultari cu Fondul pentru o eventuala reorientare a politicii monetare; aceasta explica de ce atat John Lipsky, directorul in exercitiu al Fondului, cat si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI, au sugerat ca ar fi nevoie de o inasprire a politicii monetare in lunile urmatoare. Ce forma ar putea lua aceasta inasprire?

In scrisoarea de intentie catre FMI, semnata de ministrul finantelor si de guvernatorul BNR, autoritatile apreciaza ca undeva in lunile urmatoare inflatia va atinge punctul care ar declansa consultari cu Fondul si estimeaza un maxim al inflatiei de 8,5% la jumatatea anului, urmat de o scadere spre 5% la sfarsitul anului. In aceste conditii, pentru a atinge tinta de inflatie din 2012, BNR arata ca "va trece la o politica monetara mai restrictiva", in special printr-o administrare mai buna a lichiditatii, astfel incat ratele dobanzilor pe piata monetara sa se apropie de dobanda de politica monetara" (este vorba de faptul ca grija BNR de a furniza mereu suficienta lichiditate pe piata, care a reusit in cele din urma sa impinga bancile sa coboare si ele dobanzile la creditele acordate in economie, a facut ca dobanzile interbancare sa ajunga mai mici decat dobanda de politica monetara a BNR).

Cat priveste dobanda BNR, cu exceptia analistilor ING Bank, care nu exclud o majorare a acesteia inainte de sfarsitul anului daca anticipatiile inflationiste pentru 2012 se mentin ridicate, aproape nimeni nu crede posibila o modificare pana la sfarsitul anului. Unul dintre motive este faptul ca semnele din economie nu arata bine pentru trimestrul al doilea si posibil nici pentru al treilea, iar creditarea, in ciuda datelor care arata o redresare a cererii de credit atat pentru populatie, cat si pentru companii, nu are inca forta sa creasca suficient, astfel incat ar fi absurd ca BNR sa sufoce si tendintele pozitive firave de acum.

"Desi in prezent se manifesta semne timide ale revenirii activitatii de creditare, creditul neguvernamental real ramane negativ in termeni anuali. Atat productia industriala, cat si exporturile au incetinit in luna aprilie, in timp ce indicatorii relevanti pentru evolutia cererii interne se mentin in teritoriul negativ", remarca Eugen Sinca, analist al BCR. Celalalt motiv tine de dorinta bancii centrale de a-si pastra in continuare arme in tolba pentru anul electoral 2012: "BNR ar putea mentine dobanda de politica monetara neschimbata pe tot parcursul anului 2011, urmand ca din primul trimestru al anului 2012 sa inceapa un ciclu de intarire graduala a politicii monetare, pentru contrabalansarea unor posibile derapaje fiscale inaintea alegerilor si pentru a readuce inflatia in interiorul intervalului tintit", afirma Sinca.