Francul a început raliul în ianuarie, cotaţia dintre leu şi moneda elveţiană atingând valori record după ce banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul de 1,2 franci pentru un euro. Francul elveţian a crescut atunci cu peste 20% în numai câteva zile, iar cursul a atins un vârf de aproape 4,6 lei/franc elveţian în a doua jumătate a lunii ianuarie. Ulterior, cotaţiile au scăzut spre 4,1 lei, dar cursul este în continuare cu circa 12% peste nivelul din decembrie. Debitorii în franci suportaseră deja o apreciere a monedei elveţiene cu 60% la începutul crizei, iar mulţi au ajuns să plătească acum rate duble faţă de cele ini-ţiale.

Primăvara a venit cu un nou episod de volatilitate pe piaţa valutară. Dolarul a început să accelereze în martie, cursul trecând  în premieră peste pragul de 4 lei/dolar. Faţă de acum un an moneda americană a câştigat 30%. Dolarul se mai ap-ropiase de pragul de 4 lei şi la jumătatea lunii ianuarie, dar atunci nu a reuşit să treacă peste acest nivel, iar în săptămânile următoare chiar a consemnat o tendinţă de depreciere. În martie însă, dolarul a urcat puternic şi a depăşit până şi francul elveţian la cursul BNR.

Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Stocul creditelor în valută acordate persoanelor fizice era în noiembrie de echivalentul a 62 mld. lei (14 mld. euro), din care aproape 84% erau împrumuturi acordate în euro şi 15,7% reprezentau finanţările în franci elveţieni, potrivit datelor BNR. Creditele în dolari americani reprezentau numai 0,5%.

Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în valută, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză.

Raiffeisen Bank anticipează un curs de 4,45 lei/euro pentru jumătatea acestui an şi de 4,40 lei/euro pentru sfârşitul anului. Cotaţia leu/franc va rămâne în jurul pragului de 4, în timp ce cursul leu/dolar ar urma să ajungă în iunie la 4,45, iar în de-cembrie la 4,9 lei/dolar, în viziunea Raiffeisen Bank. „În scenariul nostru de bază ne aşteptăm la o evoluţie stabilă a cursului leului faţă de euro. Cu toate acestea, episoadele de volatilitate sunt foarte posibile, generate atât de factori externi, cât şi interni“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Pe plan intern, eventualele tensiuni la nivel politic şi în relaţia cu FMI/CE ar putea crea volatilitate în pieţele financiare lo-cale. În particular, materializarea propunerilor recente legate de noul Cod fiscal ar putea atrage deraierea şi de jure a acor-durilor cu FMI/CE, şi în mod special o reacţie negativă din partea Comisiei Europene. Factorii externi sunt legaţi de evoluţia evenimentelor din Grecia şi Ucraina, dar şi de modul cum FED-ul american va gestiona procesul de normalizare a dobânzilor în SUA, în opinia economistului-şef al Raiffeisen Bank.

Aşteptările BCR sunt pentru un curs leu/euro tranzacţionat în jurul unei valori medii de 4,45, iar grupul Erste anticipează pentru sfârşitul anului un curs EUR-CHF în jur de 1,13 şi un curs EUR-USD în jur de 1,04, ceea ce sugerează rate de schimb potenţiale pentru leu/franc şi leu/dolar: respectiv 3,94 şi 4,28, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.

„Episoadele de volatilitate cred că sunt posibile şi vor fi cauzate mai degrabă de evoluţiile din regiune, precum cele legate de relaţia Greciei cu zona euro sau de Ucraina.

Devalorizarea leului faţă de franc şi dolar influenţează diferit actorii economici. Astfel, cei care au credite în franci şi dolari vor avea rate de plată în creştere, în această categorie intrând şi România pentru obligaţiunile denominate în dolari. În ceea ce priveşte comerţul exterior, impactul major va veni din partea aprecierii dolarului care va face importurile de hidrocarburi mai scumpe, iar exporturile spre SUA, Orientul Mijlociu sau Asia, de obicei denominate în dolari, mai competitive“, susţine Radu Crăciun.

În scenariul macrofinanciar central, Banca Transilvania previzionează o medie anuală pentru cursul leu/euro de 4,42 în 2015 şi de 4,39 în 2016. „Din perspectiva termenului mediu ne aşteptăm la o apreciere uşoară a leului în raport cu moneda unică europeană, pe fondul intrării economiei interne într-un nou ciclu investiţional, cu impact asupra direcţiei de circulaţie a fluxurilor financiare internaţionale“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.