In acelasi timp insa, cealalta propunere de modificare a Constitutiei, prin limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB, "nu prea are sens", crede Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING Bank Romania. Tratatul de la Maastricht permite devieri temporare de la limita de 3% din PIB, "intrucat controlul strict al acestei limite este imposibil".

Actuala criza este cel mai bun exemplu in aceasta privinta, a cheltuielilor mentinute fixe in paralel cu o scadere a veniturilor. Intr-un astfel de scenariu, trecerea de limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, constatata cu un inevitabil decalaj de timp de catre autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare constatarii, iar excedentele respective ar insemna majorari de impozite si taxe si taieri de cheltuieli, "si toate aplicate rapid", afirma Chidesciuc. "Aceasta ar afecta cresterea economiei inca si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru incadrarea in limita de 3%."

In realitate, pentru a combate o criza, ar fi necesare masuri anticiclice, cum e majorarea cheltuielilor, iar aceasta va antrena o crestere temporara a deficitului, imposibila daca exista o limita in Constitutie.

Analistul ING da exemplul statului Chile, care a introdus o reglementare fiscala, dar ea privea deficitul fiscal structural, nu cel al bugetului consolidat in sine. O astfel de limita ar fluidiza cheltuielile publice si sociale pe parcursul unui ciclu economic, lucru imposibil de realizat prin limitarea deficitului nominal al bugetului consolidat. Dar pana si fixarea limitei in functie de deficitul structural are multe probleme, in primul rand cum anume se poate estima exact deficitul structural.

Sursa: FMI

Deficitul structural este deficitul bugetar consolidat din care se elimina componentele ce depind de influenta ciclurilor economice si care fac ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire economica urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca economia sa se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe excesive, in perioade de recesiune. Capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata in repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a sanatatii unei economii.

In 2000, cand premier era Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal era de 4,7% din PIB, iar cel structural era de 2,1%; ulterior, cea mai mare apropiere intre cei doi indicatori a fost in 2003, iar din 2006 incoace, echilibrul s-a deteriorat, iar deficitul structural s-a marit accelerat, pana la maximul din 2008 - aproape 9% din PIB.

Chidesciuc apreciaza drept binevenite restul modificarilor propuse pentru Constitutie - scoaterea chestiunilor fiscale, a taierilor de salarii si de pensii de sub controlul Curtii Constitutionale, precum si trimiterea proiectului legii bugetului spre examinare la Bruxelles inainte de aprobarea lui in Parlament.