Pietele de capital din intreaga lume s-au prabusit saptamana trecuta, pe fondul unui val de panica nemaiintalnit in ultimele zeci de ani. Ziua de vineri a fost cea mai dramatica si a adus prabusiri de circa 10% pe indicii unor piete importante, precum Japonia, Germania sau Franta.

Bursa de la Bucuresti a fost si ea prinsa in vartej, inregistrand cele mai puternice scaderi de la redeschiderea ei, in 1995. In sedinta de vineri, majoritatea companiilor listate au atins pierderea maxima posibila pe parcursul unei sedinte, de 15%. Capitalizarea bursiera s-a prabusit cu 6,75 miliarde de euro, ajungand la 16,3 miliarde de euro, incluzand si Erste Bank.

Valoarea companiilor romanesti listate a scazut la 8 miliarde de euro, nivel similar celui de la sfarsitul lui 2004. SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, au pierdut 45% intr-o saptamana, ajungand la cel mai scazut nivel din ultimii patru ani. Petrom si BRD, cele mai mari companii de la Bursa, au scazut si ele cu peste 33%, coborand sub nivelul de la sfarsitul lui 2004.

Panica manifestata la vanzare si lipsa cumparatorilor din piata a determinat inchiderea sedintei de miercuri dupa doar o ora de tranzactionare, o premiera pe piata de capital romaneasca, iar vineri scenariul a fost unul similar, efectuandu-se tranzactii doar la sfarsitul sedintei. Brokerii spun ca nu s-au mai confruntat cu evenimente de o asemenea intensitate si ca neincrederea in pietele financiare a atins cote maxime. Cea mai buna strategie in acest moment, spun ei, este sa stai pe lichiditati si sa astepti.

“In aceste momente ne confruntam cu o capitulare a investitorilor pe toate pietele. Acestea sunt dominate de o neincredere care a atins cote nemaiintalnite. Avem de a face cu o crunta lipsa de lichiditate, piata creditului e practic blocata, iar indicele de volatilitate este la maxime istorice”, descrie situatia Daniel Pocorea, directorul BRD Securities.

Declansata de criza de lichiditati existenta la nivel mondial in sectorul financiar bancar, caderea burselor a avut efectul unui bulgare de zapada, care a cuprins toate companiile listate, indiferent de domeniul de activitate sau de rezultatele financiare. Bancile au fost totusi cele mai lovite, pe toate pietele, inregistrand scaderi uriase ale valorii de piata.

Pe piata americana, Citigroup si Bank of America au pierdut peste 43% de la 1 octombrie, la Londra Barclays a scazut cu 43%, iar Royal Bank of Scotland a pierdut 57% saptamana trecuta. La Bursa din Viena, Raiffeisen International si Erste Bank au cazut cu 52%, respectiv 46% tot in ultima saptamana.

Nimic nu a putut opri tavalugul care a cuprins sistemul financiar in ciuda eforturilor statelor din Europa si America de a linisti investitorii prin garantarea depozitelor bancare si prin reducerea dobanzilor de referinta de catre bancile centrale. “Cred ca principalul motiv de panica este faptul ca nu stim nimic despre ce este in spatele acestor scaderi. Declaratiile oficialilor confirma ca aceasta este o criza fara precedent”, spunea saptamana trecuta un administrator de fonduri.

Si pe Bursa de la Bucuresti, cel mai puternic afectate au fost companiile din sectorul financiar, respectiv SIF-urile, care au pierdut 45%, atingand o scadere de 85% fata de maximul istoric din iulie 2007. Actiunile BRD, cea mai mare banca listata, au scazut si ele cu 35%, ajungand la un pret similar celui din decembrie 2004. De altfel, majoritatea titlurilor listate au ajuns la niveluri similare celor din 2004, in conditiile in care si cursul de schimb al euro s-a apropiat de pragul de 4 lei, care, de asemenea, nu mai fusese atins din 2004.

Practic, criza internationala a dat piata de capital de la Bucuresti cu patru ani inapoi, ducand actiunile la preturi la care nimeni nu-si mai imagina ca le va vedea vreodata. Actiunile Petrom, cea mai mare companie romaneasca, au scazut cu 33%, pana la 0,216 lei, pret apropiat de cel platit in 2004 de catre grupul austriac OMV pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni.

Capitalizarea companiei, de 3,24 miliarde de euro, reprezinta mai putin de o treime din valoarea de 10 miliarde de euro atinsa anul trecut, in conditiile in care multi analisti mizau in urma cu 2-3 luni ca profitul Petrom ar putea atinge in acest an un miliard de euro. Valoarea de piata a tuturor celor cinci SIF-uri a scazut la 540 de milioane de euro, adica mai putin decat capitalizarea oricaruia dintre ele la sfarsitul anului trecut. SIF-urile raportasera in primele opt luni ale anului profituri cumulate de 105 milioane de euro, ceea ce ar insemna ca au ajuns sa se tranzactioneze la un PER de 5.

“Este incredibil. Ma uit si nu-mi vine sa cred. Nivelurile la care au ajuns acum unele actiuni sunt irationale”, spunea seful unei societati de brokeraj. Cu toate acestea, majoritatea brokerilor sunt de acord ca nu ratiunea primeaza in aceste momente, ci panica, efectul multimii. Desi multe actiuni par atractive de cumparat, chiar prin prisma dividendelor pe care investitorii le-ar putea primi anul viitor, tendinta este in continuare de vanzare.

Presiunea vine, in principal, din partea fondurilor straine de investitii, care isi lichideaza pozitiile, indiferent de pret, pentru a face rost de lichiditati cu care sa sustina cererile tot mai mari de rascumparare din partea propriilor investitori. De exemplu, fondurile administratorului olandez Middle Europe Investments (MEI), unul dintre cei mai importanti investitori straini pe Bursa de la Bucuresti, si-au suspendat saptamana trecuta retragerile dupa scaderile puternice de pe pietele de capital, care au facut lichidarea de pozitii “imposibila fara a accepta pierderi uriase”, potrivit reprezentantilor fondului.

 “Pana in urma cu cateva saptamani a fost posibil sa finantam rascumpararile prin lichidarea de active (vanzarea de actiuni din portofoliu). Evolutiile dramatice de pe pietele financiare au facut acest lucru practic imposibil”, spun reprezentantii MEI. In aceeasi situatie se afla multe dintre fondurile de investitii care au plasamente nu doar pe Bursa de la Bucuresti, ci si pe alte piete din regiune, cum ar fi Rusia, unde scaderile au fost si mai puternice.

Din acest motiv este imposibil de spus cand ar putea sa se diminueze presiunea la vanzare. Intr-un fel, panica exacerbata care se manifesta pe Bursa in aceasta perioada poate fi comparata cu entuziasmul exagerat din vara anului trecut, cand investitorii, inclusiv fondurile straine, cumparau actiuni fara sa mai tina cont de fundamente, iar indicii bursieri atingeau maxime in fiecare zi. Brokerii se feresc insa sa prognozeze cand va fi atins fundul gropii si investitorii, cu ochii din nou pe fundamente, vor intra puternic la cumparare.

Unii analisti sunt de parere ca in momentul acesta investitorii trebuie sa-si refaca calculele si sa tina cont de schimbarile care ar putea avea loc in economie in urma crizei. La o analiza sumara, principalul efect al ieftinirii actiunilor este ca acestea au ajuns sa se tranzactioneze la multipli de pret (PER, pret raportat la active), mult mai scazute decat la inceputul anului.

De asemenea, randamentul dividendului, la preturile actuale, ar creste considerabil. In cazul Petrom, care a distribuit anul acesta un dividend de 0,0314 lei/actiune, randamentul dividendului a fost de circa 3,9%, in conditiile in care pretul actiunilor se apropia la inceputul anului de 0,5 lei/actiune. La pretul de vineri, de 0,216 lei/actiune, un dividend similar ar aduce un castig de 14%.

Analistii spun insa ca rezultatele companiilor vor fi afectate daca actuala criza de lichiditati se mentine, iar dobanzile cresc. In plus, companiile ar putea diminua nivelul dividendelor, pentru a tine mai multe lichiditat i, in conditiile in care finantarile externe vor fi mai dificile. Dar probabil ca inca nu a venit momentul pentru astfel de calcule. Mai intai sa treaca panica cea mare.