Paradoxul romanesc
Bursa de la Bucuresti a suferit in primul semestru a doua scadere ca amploare intre bursele europene (-34%), in conditiile in care economia romaneasca a inregistrat in primul trimestru a doua crestere economica din Uniunea Europeana (8,2%). Cum se explica acest paradox?
Piata de actiuni de la Bucuresti a suferit cel mai mult de pe urma crizei financiare internationale, cazand in dizgratia fondurilor straine de investitii, desi economia romaneasca ramane una dintre cele mai dinamice din Uniunea Europeana. Astfel, din una dintre cele mai scumpe piete din Europa, Bursa de la Bucuresti a ajuns una dintre cele mai ieftine.
La preturile actuale, analistii BCR sunt de parere ca Bursa are un potential de crestere cel putin egal cu cel al pietelor din regiune, considerand ca nivelul PIB pe cap de locuitor al Romaniei, care reprezinta doar 41% din media la nivelul celor 27 de tari europene, arata potentialul de crestere pe termen lung al companiilor autohtone intr-un mediu economic stabil, potrivit unui raport publicat saptamana trecuta.
Multe dintre actiunile lichide au ajuns la niveluri de pret similare celor din 2006, cand Romania doar aspira sa devina membru in Uniunea Europeana.
Chiar si asa, majoritatea analistilor nu vad inca semne de revenire a pietei, din cauza perceptiei negative care persista pe pietele externe si care tine deocamdata investitorii straini departe de pietele mai riscante, cum este cea romaneasca.
“Ma tem ca este foarte posibil ca scaderile sa continue. Ca evolutia nu are un fundament este foarte adevarat. Cred ca pana la sfarsitul anului indicatorii macro se vor imbunatati, cei legati de deficitul de cont curent si inflatie, care tot ne-au fost imputati”, spune Ioana Vladila, directorul general al EFG Eurobank Securities, societatea de brokeraj a grupului grec Eurobank - actionarul majoritar al Bancpost.
“Suntem foarte jos cu evaluarile. Nu sunt asteptari negativiste legate de Romania, nici la nivel macro lumea nu mai este la fel de ingrijorata. Scaderile sunt pur si simplu legate de conjunctura generala”, continua ea.
Economia romaneasca a crescut in primul trimestru cu 8,2%, a doua crestere din Uniunea Europeana dupa cea a Sloveniei. Asteptarile pentru acest an sunt de asemenea ridicate, in conditiile in care se asteapta si un an agricol bun, care sa sustina un avans puternic.
Analistii spun insa ca economia da semne tot mai evidente de supraincalzire: inflatie in crestere, amplificarea deficitului de cont curent. Rata inflatiei a urcat la sfarsitul lunii mai la 8,5%, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea Europeana dupa tarile baltice. De altfel, cele trei state baltice, Estonia, Letonia si Lituania sunt aduse des in discutie ca exemplu negativ pentru ceea ce s-ar putea intampla cu economia romaneasca.
Totusi, Romania nu este singura tara care se confrunta cu o crestere rapida a inflatiei. Majoritatea tarilor vest-europene sunt din ce in ce mai expuse presiunilor inflationiste, in timp ce rata inflatiei in zona euro a ajuns la 4%. Atat Banca Centrala Europeana, cat si Banca Nationala a Romaniei au luat masuri de crestere a dobanzilor, dar efectul este mult mai vizibil pe pietele dezvoltate, care se confrunta acum cu o incetinire economica vizibila. Unele, cum ar fi Spania sau Marea Britanie, dau deja primele semne de recesiune.
Si atunci, de ce fug investitorii de Bursa de la Bucuresti, unde ar trebui sa gaseasca un suport mai mare in cresterea economica si in performantele companiilor? De ce scad bancile romanesti, care raporteaza profituri record, la fel de mult precum cele din Marea Britanie sau Germania?
Actiunile Deutsche Bank au pierdut circa 40% de la inceputul anului, in conditiile in care cea mai mare banca germana a pierdut 131 de milioane de euro in primul trimestru. Titlurile Bancii Transilvania au scazut cu peste 35%, in ciuda faptului ca aceasta a raportat un profit net de 30 de milioane de euro la sase luni, in crestere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut.
“Cifrele macro sunt mai mult bune decat proaste. Inflatia si deficitul de cont curent sunt in linie cu estimarile, ceea ce este un lucru bun. Exista insa unele vulnerabilitati, pe care investitorii straini le supraliciteaza. Fondurile de investitii straine, care au probleme mari pe pietele lor, nu mai vin cu bani pe pietele mici, unde riscurile sunt considerate mai mari”, explica Adriana Marin, directorul departamentului de analiza al UniCredit CA-IB Securities.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro