Pensia de stat a devenit o gluma. Romanii vor facultative
Anul trecut, administratorii fondurilor de pensii erau pesimisti - pe pilonul II se confruntau cu o plafonare a contributiilor, iar pe pilonul III angajatorii spuneau ca nu mai au de unde sa plateasca pentru contributii. Reactia participantilor i-a luat insa prin surprindere - in loc sa scada, numarul celor ce isi platesc contributiile din propriul buzunar a crescut.
Majoritatea au varste cuprinse intre 36 si 50 de ani - adica lucreaza, au ceva experienta si salarii din care isi pot permite sa faca economii. Sunt atat barbati, cat si femei, iar cei mai multi sunt angajati in mediul privat. Asa arata, in linii mari, profilul participantilor la fondurile de pensii facultative care isi platesc singuri contributiile. Chiar daca pana acum ei formau o categorie minoritara - cei mai multi aveau contributiile platite de angajatori, ca parte a pachetului de beneficii extrasalariale -, acum constituie un grup puternic, bine definit si foarte atragator pentru administratorii fondurilor de pensii facultative. In plus, existenta lor arata potentialul unei piete unde consumatorii incep sa se maturizeze si sa fie mai familiarizati cu instrumentele financiare de economisire.
"Din totalul contractelor in vigoare, putin peste jumatate din participanti isi platesc singuri contributiile, lucru influentat de situatia economica dificila, care a dus la regandirea temporara a beneficiilor oferite de companii angajatilor", spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cand ponderea celor ce isi plateau singuri contributiile era de 46%, aceasta a crescut in primele trei luni ale anului cu 11%.
"Un rol important il are faptul ca oamenii isi dau seama ce inseamna sa fii singur responsabil pentru venitul de la varsta pensionarii", adauga Coman. In primele trei luni, 4.552 de persoane au ales sa incheie o pensie facultativa la ING, semn ca, in ciuda situatiei economice inca neclare, soarta fondurilor de pensii nu este compromisa, iar investitiile clientilor nu au fost sistate definitiv.
Totusi, gradul relativ mic de penetrare a produselor de economisire si noutatea lor i-au determinat pe administratori ca la inceputul crizei sa nu mai mizeze prea mult pe ele. Mai mult, atunci cand angajatorii au inceput sa dea oameni afara sau sa scoata beneficii din pachetul extrasalarial, virarea lunara a contributiilor a devenit problematica si putini se mai asteptau ca angajatii sa preia platile pe care pana atunci le facusera angajatorii. Ca sa nu mai spunem ca depozitul bancar, ca strategie de economisire, a devenit brusc foarte atragator prin dobanzi.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro