Un pic de istorie: în toamna lui 2010, pe când şefa Consiliului Investitorilor Străini (CIS) era Mariana Gheorghe, instituţia a propus guvernului Boc planul de acţiune cu 12 măsuri de relansare a economiei, din care publicul a reţinut mai ales ideea candidaturii comune a României cu Ungaria sau Bulgaria pentru Euro 2020, dar din care în cele din urmă a rămas ideea de listare la bursă a companiilor de stat. În iarna aceluiaşi an, Consiliul a cerut aceleaşi lucruri care aveau să se regăsească în noul Cod al muncii adoptat prin asumare de guvernul Boc: încurajarea muncii în regim temporar, criterii de performanţă în evaluarea angajaţilor, restrângerea contractelor colective de muncă. Tot anul trecut, guvernul Boc şi-a însuşit şi o parte dintre proiectele de infrastructură propuse de CIS ca priorităţi, de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi până la tronsoanele de autostradă Nădlac-Sibiu şi Bucureşti-Braşov.

Cel mai nou obiect de interes pentru CIS, care grupează 130 de companii cu investiţii totale în România de circa 40 mld. euro şi cu peste 185.000 de salariaţi, sunt întreprinderile mici şi mijlocii. "CIS îşi propune să facă mediul românesc de afaceri mai prietenos cu investitorii, mai ales că dispunem de experienţa grupurilor-mamă în alte ţări şi ea poate fi transplantată aici", rezumă Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, membru în consiliul de conducere al CIS şi preşedintele grupului de lucru pentru IMM format recent în cadrul CIS. Dar ce legătură e între investitorii străini şi IMM, atâta vreme cât în componenţa CIS nici nu intră afacerile de talie redusă?

Pe de o parte, explică Bogza, "IMM sunt important în orice economie şi au o pondere mare în totalul producţiei şi al angajărilor, aşa încât dacă vrem un program de relansare economică, nu putem lăsa în afară această zonă". Conform lui Aurel Şaramet, preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), firmele cu mai puţin de 250 de angajaţi şi cifră de afaceri sub 50 mil. euro reprezintă peste 99% din companiile cu activitate în România, realizează aproape 70% din PIB şi concentrează circa 60% din forţa de muncă, iar peste 90% dintre ele sunt microîntreprinderi. "Fiecare dintre membrii CIS lucrează cu IMM, au clienţi sau furnizori printre ele şi văd direct problemele cu care se confruntă", a justificat Bogza, adăugând că membrii CIS nu-şi propun să lanseze controverse cu autorităţile, "dar nici să fie simpli chibiţi", ci să genereze dezbateri pe marginea unor măsuri realizabile.

Cei de la CIS au avut deja până acum mai multe întâlniri cu ex-consilierul premierului Boc, Andreea Paul-Vass, iar Strategia pentru IMM, la a cărei redactare a participat şi un membru CIS, se află în curs de aprobare la Guvern. Noul executiv condus de Mihai-Răzvan Ungureanu preia, într-adevăr, în programul său tot ce a început guvernul Boc în privinţa filozofiei de sprijin pentru afacerile mici: creşterea accesului la credite prin programele Mihail Kogălniceanu, Start pentru microîntreprinderi şi Tineri debutanţi în afaceri, sprijinirea incubatoarelor de afaceri (10 incubatoare din 2006 până în 2011, care au incubat în total 75 de firme), extinderea reţelei FNGCIMM şi "dezvoltarea culturii antreprenoriale".