Ponturi banoase de pe Rasdaq
Toti investitorii din piata la vedere a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) se plang de pierderile pe care le-au suferit de la inceputul anului. Scaderile nu au ratat aproape nici un portofoliu. Totusi, se pot gasi actiuni care sa reziste mai bine in aceasta perioada?
Din pacate, problema cu piata secundara este absenta informatiilor, mai ales a rezultatelor la zi. Fara toate datele financiare sau cele referitoare la actionariatul companiei, este dificil sa iei o decizie de investitie.
Discutia despre piata Rasdaq - reglementata sau nu - este lunga si complicata.
Nefiind prinsa in reglementarile Bursei de Valori atunci cand a avut loc fuziunea, Rasdaq are inca in vigoare regulamentul din 1998, in care sunt prevazute obligatii pentru emitentii de pe piata secundara. Nerespectarea acestora nu atrage insa penalizari, drept pentru care multe societati listate nu au prezentat date la zi. Din aceasta cauza, tranzactionarea pe Rasdaq este influentata puternic de zvonuri si de stirile aparute in presa.
Dificultatile legate de reglementare afecteaza investitorii atunci cand se cauta informatii reale si verificate; tranzactionarea gen “cumpara pe zvon si vinde pe stire” este des utilizata in cazul “rasdacelor”, asa cum sunt denumite de brokeri si investitori societatile cotate.
“Comorile” listate pe Rasdaq, adica actiunile care cresc mai mult de 100% intr-un an, au si deficiente la capitolul lichiditate, ceea ce inseamna ca investitorul poate avea surpriza de a nu gasi contrapartida atunci cand vrea sa marcheze profitul. Valoarea redusa de tranzactionare pentru o “rasdaca” nu inseamna cateva sute de mii de lei pe zi, ci cateva tranzactii pe luna.
Iar transferarea unui pachet de cateva zeci de actiuni poate majora pretul unui titlu cu maximul permis (25%) intr-o singura sedinta. Din fericire, majoritatea investitorilor cunosc aceste neajunsuri, iar gasirea unor companii cu perspective sanatoase de crestere nu e imposibila.
Vom incerca si noi sa vedem care sunt posibilele “vedete” de anul acesta de pe piata secundara. Un bun exemplu de emitent listat la Rasdaq, categoria a III-a, este Zarea Bucuresti (simbol ZARE), producator de vin.
Contrar evolutiei bursei in general, actiunea a crescut de la inceputul anului cu nu mai putin de 45%, de la o cotatie de 1,54 lei la sfarsitul anului trecut pana la 2,24 lei la jumatatea lunii martie.
Rezultatele preliminare pentru 2007 nu justifica ascensiunea, ba chiar dimpotriva. Un profit net de cateva sute de mii de lei, asortat cu datorii de 25,5 milioane de euro (suma mai mare decat cifra de afaceri) si creante de 16,3 milioane de euro.
Adica fabricantul de vin din Bucuresti are de dat 9,2 milioane de euro, suma imensa comparativ cu profitul realizat. De ce a crescut ZARE cu aproape 50% chiar si dupa publicarea rezultatelor financiare? Raspunsul vine din sectorul imobiliar.
Compania are sediul pe un teren din sectorul 1 al Capitalei, teren pe care a decis sa il vanda catre un dezvoltator imobiliar spaniol, cu suma de 40 de milioane de euro (47,6 milioane de euro cu TVA). Cu acesti bani, compania isi permite relocarea sediului social si a capacitatilor de productie, plus investitii si achitarea datoriilor.
De ce nu recomanda brokerii astfel de actiuni? Din cauza riscului mare. Daca actionarii Zarea, spre exemplu, vor decide amanarea valorificarii terenului pana anul viitor, titlul se va deprecia la fel de repede, iar revenirea va fi amanata pana cand compania va decide vanzarea terenului.
Un alt motiv pentru care brokerii evita recomandarea unor societati cu posibilitati mari de crestere este si pastrarea informatiilor pentru conturile discretionare, daca ofera acest produs. Conturile discretionare sunt detinute de investitorii care isi plaseaza economiile in actiuni listate, dar nu se pricep sau nu doresc sa se ocupe activ de investitie.
Pentru acestia, care dau si comisioane mai ridicate decat cei ce aleg singuri cum sa tranzactioneze, casele de brokeraj pastreaza titluri pe care nu le recomanda decat atunci cand este necesar, cum ar fi cazul cand se doreste atragerea atentiei investitorilor asupra unei actiuni cu perspective pozitive, in scopul de a-i creste lichiditatea.
O alta companie care a crescut in 2008 este Romaero Bucuresti, simbol RORX, listata pe piata alternativa XMBS a Rasdaq. Societatea, care se ocupa cu constructii si reparatii de aeronave si nave spatiale, are o capitalizare de aproximativ 75 de milioane de euro, dupa ce la maximele de anul trecut a avut o valoare de piata de 145 de milioane de euro, mult pentru o companie tranzactionabila doar pe piata secundara.
Piata XMBS este caracterizata de negocierea extrabursiera a pretului, cu cotatii informative, adica executarea unui ordin afisat poate fi refuzata de catre broker.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro