"Vom fi multumiti daca vom ajunge la o stabilizare reala a ratei creditelor neperformante in Europa de Est spre jumatatea anului viitor. In al doilea sau al treilea trimestru din 2011 ar trebui sa fie atins punctul in care volumul total al acestor credite va inceta sa mai creasca", a declarat Stepic, intr-un interviu pentru cotidianul german Handelsblatt.

"In nici un caz nu am iesit din criza. In luna martie, raspunsul meu ar fi fost mult mai optimist, insa criza greceasca a determinat o nesiguranta suplimentara considerabila in Europa de Est", a adaugat seful Raiffeisen International.

Raiffeisen avea la sfarsitul primului trimestru o expunere de 1,28 miliarde de euro pe Romania, prin titluri de stat si obligatiuni emise de autoritati locale. In regiune, expunerea grupului austriac era cea mai mare in Slovacia (2,12 miliarde de euro) si Ungaria (1,47 miliarde de euro).

Cu cateva zile in urma, si presedintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels, declara ca aproximeaza abia pentru a doua jumatate a anului viitor momentul cand provizioanele de risc vor incepe sa scada, avand in vedere situatia delicata a multor debitori, in special firme mici si mijlocii, in cazul carora problemele de lichiditate si de flux de numerar sunt asteptate sa continue. Aceasta justifica estimarea bancherului potrivit careia sistemul bancar din Romania ar putea incheia anul in curs cu pierdere.

EXTINDEREA ZONEI EURO SE AMANA

In urma crizei datoriilor grecesti, acutizata in primavara si marcata de speculatii intense contra monedei europene, scepticismul fata de expansiunea zonei euro a crescut, chiar in tari relativ sanatoase din punct de vedere economic, ca Polonia sau Cehia, a adaugat Herbert Stepic. "Cele mai multe tari din zona trebuie acum sa-si puna in ordine bugetele, asa incat o extindere a zonei euro nu va avea loc, probabil, inainte de 2015, din rariuni tehnice", a conchis bancherul. Un exemplu pentru Europa de Est ar putea fi in acest sens Austria, din punctul lui de vedere: silingul austriac a fost legat timp de decenii de marca germana, aceasta a permis si o stabilitate a cursului de schimb, dar a existat si spatiu de manevra pentru politica monetara proprie - asa incat, daca un guvern doreste sa-si mentina independenta economica in Europa de Est, "exista alternativa la statutul de membru al zonei euro".

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat zilele trecute, la randul sau, ca daca tinta de aderare a Romaniei la zona euro in 2015 nu mai este credibila din cauza inflatiei sau a deficitului bugetar peste plafoanele admise, atunci ea va trebui rediscutata.

In privinta perspectivei ca tarile din regiune sa evolueze spre o unificare economica, in cadrul blocului eurozonei, Herbert Stepic apreciaza ca tarile mai bine orientate spre export, ca Polonia sau Cehia, deja au un grad bun de integrare, in timp in sud-estul Europei "sunt probleme" din acest punct de vedere, in speta in Croatia, Romania sau Bulgaria. Mai departe spre est, Rusia sau Ucraina vor beneficia de pe urma statutului de furnizor de materii prime si a pretului acestora in urma. Seful Raiffeisen International a adaugat ca Republica Ceha, Slovacia si Polonia, exportatoare de tehnologie si de exporturi de calitate, vor beneficia cel mai mult de pe urma relatiei cu Germania, locomotiva economica a Europei.