Conform publicatiei elene Capital, reprezentantii UE si ai FMI au discutat in august cu autoritatile elene un plan de consolidare si vanzare a ATEBank care ar fi inclus vanzarea directa de active. Astfel de recomandari, justificate de experti prin respectarea legislatiei europene in domeniul concurentei, au fost menite sa ofere o alternativa la planul guvernului de la Atena de a-si vinde participatiile la cele doua banci catre Piraeus Bank, care si-a formulat deja oferta de pret atat pentru ATEBank, cat si pentru Hellenic Postbank.

Oferta de pret a Piraeus Bank - 372 de milioane de euro pentru 77,3% din ATEBank si 329 de milioane pentru 33% din Hellenic Postbank, inseamna o prima de 30% peste valoarea pietei in cazul Postbank si un discount de 50% pentru ATE.

Expertii UE si ai FMI au apreciat ca, in conditiile in care Piraeus Bank n-a obtinut nici ea rezultate stralucite la testul de rezistenta financiara, "unul dintre obiectivele ofertei pentru ATEBank si Postbank a fost distragerea atentiei de la problemele de solvabilitate ale Piraeus" si ca o fuziune a celor trei banci, care ar duce la formarea celui de-al doilea grup bancar din Grecia ca marime dupa National Bank of Greece, cu 105 miliarde de euro active si o cota de piata de 20-25%, ar fi doar in avantajul Piraeus, nu si in cel al sistemului bancar elen in ansamblu.

ATEBank, singura banca din UE care a picat testul de rezistenta financiara derulat la nivelul Uniunii in luna iulie, ar avea nevoie, conform rezultatelor testului de stres, de o majorare de capital de peste 240 de milioane de euro ca sa poata face fata unei agravari a crizei financiare asa cum a fost descrisa in cel mai pesimist scenariu. Atat Piraeus, cat si ATEBank sunt jucatori de talie mica pe piata bancara romaneasca.

Variantele de consolidare in sistem, o consolidare pentru care guvernul grec preseaza bancile, sunt insa mai multe. Theodoros Pantalakis, seful ATEBank, a declarat, de pilda, ca el ar prefera o fuziune cvadrupla, intre banca sa, Hellenic Postbank, Fondul de stat pentru Imprumuturi si Consemnatiuni si Attica Bank. Alpha Bank, a treia banca din sistem, desi nu se confrunta cu urgenta vreunei fuziuni in care sa se implice, a anuntat deja ca ar avea in vedere o eventuala "alianta" cu o banca straina, "daca aceasta este suficient de mare si de puternica".

RAMANE CUM AM STABILIT

Pana acum insa, astfel de sugestii n-au avut nici o urmare concreta, iar lucrurile merg inainte dupa planul guvernului. Urmatoarea faza este anuntarea de catre Atena a numelui consultantilor financiari pentru privatizare si consolidare in sistemul bancar, apoi evaluarea de catre acestia a bancilor implicate in tranzactie, pana la mijlocul lui septembrie. Cotidianul Kathimerini a scris ca guvernul grec a selectat drept consultanti financiari bancile Deutsche Bank, HSBC si Lazard, insa anuntul oficial n-a fost inca facut.

Tot in septembrie, conducerea ATEBank este asteptata sa vina cu un plan de restructurare a bancii, iar Piraeus sa detalieze sursele de finantare pentru achizitia celorlalte doua institutii financiare. Deocamdata, analistii chestionati de Reuters se asteapta ca Piraeus sa raporteze o pierdere de 16,5 milioane de euro comparativ cu un profit net de 76 de milioane in al doilea trimestru din 2009, atat din cauza taxei de 28 de milioane de euro percepute de stat pentru a ameliora situatia bugetului, cat si a cresterii cu pana la 11% a provizioanelor pentru credite neperformante.

Intr-un astfel de context, Pawel Uszko, analist la Macquarie Research, apreciaza ca bancile straine n-ar fi oricum doritoare sa cumpere acum banci elene, "din cauza problemelor de fond cu datoria guvernamentala si din cauza presiunilor asupra profiturilor". Mai curand ar functiona, in opinia lui, fuziunile de genul celei initiate de Piraeus, in masura in care oferta de pret e corecta, pentru ca o consolidare, "daca nu va rezolva problema lichiditatii si a creditelor neperformante, va reduce in schimb competitia pentru atragerea de depozite si va duce la economii de costuri".

La randul sau, Credit Suisse se asteapta ca rezultatele pe trimestrul al doilea ale bancilor sa reflecte o crestere a creditelor neperformante, o scadere cu pana la 7% a depozitelor si dependenta puternica fata de finantarea prin facilitatile Bancii Centrale Europene (24% din bilantul Piraeus si 19% pe ansamblul sistemului bancar). Intr-un raport publicat marti, grupul francez considera ca "imbunatatirea businessului din Europa de Sud-Est, care reprezinta 16% din totalul portofoliului de credite, nu va fi de ajuns ca sa contrabalanseze scaderile de pe piata greceasca".