Vom avea un Fond Monetar European?
Analistii manifesta prudenta fata de ideea unui Fond Monetar European, care sa ofere o alternativa de finantare ieftina guvernelor confruntate cu o criza a datoriilor de genul celei din Grecia.
Dupa ce liderii zonei euro au convenit, joi, un plan de siguranta pentru Grecia care prevede acordarea de ajutor din partea statelor membre, conjugat cu un credit FMI, cancelarul german Angela Merkel a afirmat ca sustine in continuare planul de creare a unui Fond Monetar European (FME). Institutia ar urma sa atraga resurse de la statele care incalca normele zonei euro in materie de deficit bugetar si datorie publica si sa functioneze ca fond de rezerva in cazul unor situatii ca aceea a Greciei, permitand evitarea unor imprumuturi luate cu dobanzi ridicate de pe pietele financiare.
"Initiativa oficialilor germani reflecta situatia delicata in care se afla UE din cauza scandalului deficitelor bugetare excesive din mai multe tari membre. Daca UE ca organism nu ar putea sa remedieze prin forte proprii asemenea probleme, ar da un puternic semnal negativ comunitatii internationale", spune Dragos Cabat, presedintele companiei de consultanta Financial View.
Nu este exclus insa ca infiintarea Fondului Monetar European sa complice dezvoltarea Uniunii Europene pe termen lung, apreciaza Vlad Muscalu, economist al ING Bank. "Este posibil ca anumite guverne sa fie tentate sa implementeze politici fiscale cu efecte benefice pe termen scurt, insa nesustenabile, bazandu-se pe faptul ca o asemenea institutie ar putea limita consecintele unui derapaj fiscal", considera Muscalu.
Proiectul Fondului Monetar European a fost lansat in februarie de Daniel Gros, director al Centrului de Studii pentru Politici Europene de la Bruxelles, si de Thomas Mayer, economist-sef al Deutsche Bank. ntr-un studiu publicat pe site-ul Centrului, cei doi propun ca tarile care au deficite mai mari de 3% din PIB si datorie publica mai mare de 60% din PIB, adica atat cat impune Tratatul de la Maastricht, sa fie obligate sa verse la noul Fond contributii echivalente cu 1% din datoria in exces si 1% din deficitul in exces. Pentru Grecia, cu un raport intre datorie si PIB de 115%, contributia la FME in 2009 ar fi de 0,55% din PIB, respectiv de 0,1% din PIB ca urmare a deficitului fiscal de 13% din PIB.
Tarile zonei euro ar urma sa beneficieze de Fond in limita fondurilor depuse de ele (cu tot cu dobanda), iar daca vor dori sa obtina mai mult, vor putea face aceasta numai daca accepta un program de ajustare fiscala supervizat de Comisia Europeana si de Eurogrup (ministrii de finante ai zonei euro). FME ar putea si sa emita obligatiuni noi in schimbul celor emise de un stat membru, daca acesta ajunge in incapacitatea de a le achita.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro