In Romania, putine sunt companiile care au inteles pana acum ca o colectie de arta le contureaza identitatea, le da personalitate si le sporeste prestigiul

In 1958, cand corporatia americana General Mills s-a mutat intr-un nou sediu, primele cuvinte ale lui Charlie Bell, presedintele companiei, au fost: "E mult prea intunecat aici. Trebuie neaparat sa facem ceva sa trezim la viata cladirea asta". Ideea lui Bell a fost sa cumpere picturi si sa le imprastie peste tot. Se pare ca a fost o solutie castigatoare pentru ca, dupa 50 de ani, compania a ajuns sa detina o impresionanta colectie de tablouri, care ar trezi invidia unei mari galerii de arta. Bell a fost printre primii care au descoperit importanta "artei la locul de munca". 

In Romania, conceptul de "arta corporatista" incepe abia acum sa fie cunoscut, mai ales prin stradania companiilor multinationale. Dragos Olea, presedinte Add-Business Chance On Art (organizatie care se ocupa cu popularizarea artei in mediul de afaceri), spune ca in Romania, din pacate, nu prea exista colectii de arta corporatista. "Nu pot spune ca nu exista deloc, pentru ca ar fi cateva companii, in special din zona financiar-bancara, care incearca incet-incet sa dezvolte asemenea colectii." 

Una dintre corporatiile cu "inclinatii artistice" este BRD Groupe Société Générale, care a cumparat pentru noul sediu vreo 300 de tablouri, mai ales arta contemporana, de la Galeria Posibila. Cu toate ca si sediul parizian al Société Générale se mandreste cu o impozanta colectie de arta, Sorin Popa, directorul general adjunct al BRD SocGen, spune ca banca "nu are nici o intentie de a face investitii sau de a specula arta". Potrivit lui Popa, "s-a dorit doar crearea unui spatiu artistic in interiorul sediului bancii". Colectia, care include si sculpturi in sticla optica ale celebrului Alexandru Ghildus, valoreaza, potrivit BRD, 100.000 de euro.

Pe de alta parte, HVB Bank Romania nu cumpara opere de arta, dar practica totusi propria sa versiune de mecenat, organizand expozitii in sediile sale din tara, de care beneficiaza tinerii artisti romani.

Prin urmare, spre deosebire de legendarele colectii corporatiste din Occident, in Romania nu s-a ajuns inca la stadiul in care companiile isi permit sa cumpere si sa expuna, pe coridoare si prin birouri, opere de artisti consacrati. Astfel, corporatiile se indreapta catre creatorii contemporani, care au doua avantaje: sunt moderni si ieftini.

Cu toate acestea, chiar daca pretul unei opere de arta originale poate porni si de la 5 euro, in cazul anumitor lucrari de grafica, si ajunge pana la 4.000 de euro doar pentru uleiuri si lucrari complexe, piata se misca totusi greu in Romania. Alina Pascale, manager la Val House (galerie de arta si companie de consultanta), crede ca "o piata imatura, volatila nu asigura suficienta stabilitate jucatorilor. Prin urmare, acestia nu vor avea planuri pe termen lung in spatiul respectiv si, deci, nu vor vedea necesitatea unor achizitii de arta, specifice unei prezente de durata".

Cand Val House a intrat pe piata, in 2002, peste 70% dintre clienti erau straini, insa, in ultima vreme, au aparut tot mai multe corporatii sau firme locale, doritoare de tablouri. Colgate Palmolive, Hansen Group (companie importatoare de mobila) si firma de avocatura si consultanta Schnecker van Wyk & Pearson Romania se numara printre clientii Val House. 

Cand s-a mutat intr-un nou sediu, acum doi ani, si firma de avocatura Voicu & Filipescu s-a dezis de universalele postere preferate de companiile romanesti si a decis in favoarea tablourilor. Daniel Voicu, unul dintre fondatorii companiei, a apelat la Val House pentru a aseza pe aceeasi lungime de unda sediul firmei si serviciile juridice pe care le pune la dispozitia clientilor. Cu aproximativ 40 de milioane de lei, firma de avocatura a achizitionat noua picturi, reprezentari ale unor constructii celebre, din diferite orase ale lumii. A optat pentru creatoarea Maria Iosub si a ales ca alternativa artistica "o serie de tablouri care sa reprezinte crezul nostru profesional: soliditate si siguranta, dimensiune internationala". Dar investitia in arta nu s-a oprit aici. In scurt timp, Voicu a mai achizitionat din-tr-o galerie o pictura a unui alt artist contemporan care l-a costat in jur de 10 milioane de lei. A meritat toti banii, deoarece, spune Voicu, prezenta tabloului "ma aeriseste".

La randul sau, Knox Design este una dintre putinele firme care combina serviciile de amenajare interioara cu furnizarea de obiecte de arta pentru clienti corporatisti, printre care se afla Juki-România (lider in productia de masini industriale de cusut), LTU Studio Design sau Monetaria Statului.

Cei de la Knox sunt de parere ca firmele din Romania au inceput sa inteleaga ca "obrazul subtire cu cheltuiala se tine", iar rezultatele financiare ale companiei de design dovedesc aceasta tendinta. "Ca cifra de afaceri, am pornit de la zero si am ajuns la peste un miliard in 2003", spune Irina Constantin, manager general la Knox. 

"In momentul in care intri intr-o companie, mesajul pe care trebuie sa ti-l transmita este urmatorul: afacerea e prospera, suntem partenerii de afaceri ideali. Nu poti sa lucrezi intr-o hruba si sa iti spui ca oamenii nu se vor lasa condusi de aparente", spune Constantin. La aparente si la prima impresie s-a gandit si compania de software United Management Technologies cand a apelat la Knox Design. "In fiecare zona de birouri avem un alt tablou, o pictura abstracta, pentru a da personalitate spatiului", spune Catalin Oltean, directorul UMT.

In general, companiile care achizitioneaza picturi pentru birouri prefera lucrarile abstracte, pictura conceptuala sau tehnica mixta, iar cele realizate in stil clasic, academic par sa fie mai putin dorite. "Sunt mai cautate operele abstracte, pentru ca au avantajul de a fi mai dificil de interpretat si nu vor isca discutii sau controverse pe baza temei alese", spune Alina Pascale, de la Val House. 

La randul sau, Dragos Olea e de parere ca, atunci cand vine vorba de arta contemporana, alegerile sunt "safe, confortabile si pur decorative, fiind bazate mai mult pe gusturile personale ale catorva decidenti, decat pe o selectie riguroasa efectuata de un board de specialisti". Add-Business Chance On Art va organiza in primavara viitoare o serie de workshopuri ce vor aborda si criteriile de baza pentru colectiile corporatiste. Pana atunci, spune Olea, probabil ca "trebuie sa treaca ceva ani pana cand directorii din companii puternice vor intelege ca o colectie de arta poate comunica valorile companiei mai bine decat un intreg catalog de prezentare".