E unul dintre cele mai des amintite truisme: omul secolului XXI nu mai are timp sa manance, cu atat mai putin sa citeasca. Din fericire, pentru aproape toate problemele omului modern exista o solutie.

Este ora 8, iar in traficul infernal din Bucuresti Gabi Dumitru, directorul Humanitas Multimedia, asculta una dintre cartile audio aflate in lucru si se gandeste cum sa puna la punct ultimele detalii pentru lansare. Intr-un capat al orasului, in timp ce se pregateste sa plece spre scoala, George isi incepe ziua cu o poveste, in format audio, gandindu-se ca n-ar fi rau sa vina o zi in care toate lecturile obligatorii vor fi inregistrate pe CD-uri.

Din lipsa de timp si datorita capacitatii omului modern de a face multitasking, s-a dezvoltat o noua piata, cea a cartilor audio. Ceea ce la inceput a aparut dintr-o necesitate, pentru cei cu probleme de vedere, s-a transformat intr-o industrie profitabila. Fara indoiala, ratiunea lansarii cartilor audio pentru piata larga a fost comoditatea, asa ca oricine poate "citi" in timp ce conduce sau face sport. Studiile arata ca unul din cinci americani "citeste" in masina, iar industria mondiala a cartilor s-a transformat dintr-o piata marginala intr-una majora. Intamplator sau nu, prima carte in format audio a aparut tot in Statele Unite, in prezent existand aici peste 100 de edituri care fie au divizii specializate, fie sunt producatori exclusivi de audiobooks.

In Europa, fenomenul a luat amploare abia dupa 1990, in conditiile in care primele inregistrari ale unor capodopere ale literaturii universale au aparut pe batranul continent la inceputul anilor ‘50, cand in Germania a fost lansat "Faust" de Goethe.

Pe piata mondiala, 20-30% dintre marile edituri isi lanseaza titlurile atat in varianta tiparita, cat si in cea audio. Astfel, rata de crestere a pietei mondiale a fost de 41% in perioada 1996-2000. Audio Publishers Association (Asociatia Editorilor de Carti Audio) a estimat piata la 800 de milioane de dolari (665 de milioane de euro) in 2003. In Romania, piata cartilor audio este, deocamdata, una de nisa, care nu valoreaza mai mult de 2-300.000 de euro anual, spun jucatorii. Primii pasi au fost facuti de Electrecord, inca de prin anii ‘80, cand producea casete si discuri de vinil cu povesti pentru copii. Noul mileniu a gasit piata din Romania in aceeasi faza de pionierat, cu doar doi jucatori importanti: Casa Radio - care foloseste inregistrari din arhiva Societatii Romane de Radiodifuziune - si Humanitas Multimedia.

Recent au existat insa si cateva lansari de carti audio "orchestrate" de marile studiouri de inregistrari. Cea mai importanta dintre acestea vine din zona Media Pro Music, care a produs "Cutiuta cu povesti" - o continuare a deja clasicei serii de "Cutiute muzicale", in care mamici celebre au interpretat cantece pentru copii. "«Cutiuta cu povesti» vine in intampinarea mamicilor care nu au timp suficient pentru a le spune povesti copiilor si pot sa ii puna sa asculte CD-ul", explica Dana Adam, PR Manager Media Pro Music. "Cutiuta cu povesti" include 14 povestioare amuzante scrise de Vasile Groza si interpretate de actorii Iurie Darie si Anca Pandrea. Reprezentantii companiei sustin ca aceasta este doar prima parte dintr-o lista mai lunga de preconizate lansari.

Din cate spune Dana Adam "in primele luni ale anului viitor, colectia se va imbogati cu o noua «Cutiuta cu povesti»". Un alt studio, Intercont, a lansat in luna octombrie "Povestea povestilor" a lui Ion Creanga. Cum se justifica o astfel de alegere? Din cate spun reprezentantii studioului, nici o poveste - si mai ales o astfel de poveste - nu isi atinge potentialul maxim". Pentru anul viitor, Intercont mai pregateste cateva lansari de carti audio, de aceasta data pentru copii. George Maracineni, directorul de la Intercont crede ca "piata are potential si s-ar putea sa fie o unealta importanta atat pentru copii cat si pentru adulti".

Humanitas Multimedia a patruns pe piata cartilor audio in 2003, cand a lansat simultan opt titluri. Alegerea cartilor care urmeaza sa fie editate in format audio se face in functie de vanzari sau de autor. Gabi Dumitru, managerul de la Humanitas Multimedia spune ca "sunt cateva criterii care functioneaza separat sau impreuna. Astfel, evaluam masura in care cartea este un bestseller sau daca autorul este celebru - numele acestuia fiind un garant suficient al calitatii produsului pe care intentionam sa il editam".

Cel care lectureaza cartea este, de asemenea, crucial pentru succesul productiei, pentru ca trebuie sa fie capabil sa creeze personaje memorabile, bine definite pentru ambele genuri. "Vocile, atunci cand nu este vorba despre autorii insisi, sunt alese astfel incat timbrul lor sa fie potrivit cu atmosfera paginilor citite, iar numele actorului trebuie sa constituie el singur un motiv pentru a cumpara audiobook-ul", afirma Dumitru. Acesta a fost motivul pentru care Humanitas Multimedia a ales nume cunoscute, precum Florian Pittis sau Lucian Pintea pentru cartile audio ale editurii. Un caz special este cel al parintelui ieromonah Iustin Marchis, care a sustinut lectura pentru un audiobook ce contine texte religioase - "Cetiri, cateheze si rugaciuni".

In ceea ce priveste costurile producerii unei carti in format audio, acestea oscileaza intre 1.500 si 2.000 de euro pentru o mie de unitati, in conditiile in care pretul mediu de vanzare se ridica la 15 lei (150.000 de lei vechi). "Pretul este mai mic decat cel al unei carti clasice,  care este cotat undeva la 22-23 de lei (220.000-230.000 de lei vechi), diferenta fiind facuta de tiraje si costuri de productie", mai spune Gabi Dumitru. Cum era de asteptat, relatia dintre cartile audio si cele "clasice", tiparite, a starnit numeroase dispute. Nu putine au fost vocile care au vazut in cartile audio o ecranizare fara imagini, atragand atentia asupra faptului ca, la fel ca si filmele, ar putea duce la disparitia interesului pentru lectura al copiilor. Totusi, cartile audio sunt mai aproape de original decat variantele transpuse pe pelicula. Gabi Dumitru spune ca "audiobook-urile sunt o experienta alternativa la cea a cartii in format clasic, ascultarea lor modificand radical perceptia pe care o poti avea despre textul ascultat/citit".

La nivel mondial se pare ca viitorul industriei este reprezentat de internet si de site-urile pe care sunt disponibile carti audio care pot fi descarcate. In plus, editurile nu mai sunt nevoite sa suporte costurile ambalarii, productiei sau returnarilor, ceea ce ar duce la o reducere considerabila a pretului. Totusi, in Romania, inca nu se poate discuta despre o astfel de alternativa, in conditiile in care riscurile legate de piraterie la vanzarea unor audiobook-uri in format mp3 pe Internet sunt considerabile. "Din pacate nici macar un cadru legislativ coerent nu avem la dispozitie in Romania. In plus, piata despre care vorbim in acest caz este inca in formare prea mica. Cred insa ca se va dezvolta considerabil in perioada urmatoare, alaturi de piata de carte", considera Dumitru, in opinia caruia piata va creste anul viitor cu 10-20 de procente.