Pentru prima data de cand a pus bazele retelei de socializare Facebook, antreprenorul Mark Zuckerberg a dezvaluit saptamana trecuta secretele infrastructurii care tine in picioare imperiul de 600 milioane de utilizatori si venituri de peste un miliard de euro. Cea mai mare parte din informatiile, fotografiile si clipurile video publicate de utilizatori pe paginile retelei sociale sunt astazi stocate pe sute de servere dintr-un nou centru de date aflat in Prineville, un oras din statul Oregon, proiect pentru care au fost necesare investitii estimate intre 125 si 150 de milioane de euro (180-215 milioane de dolari).

La inceput insa, cand singurii bani pentru finantarea afacerii erau fondurile de care dispunea partenerul Eduardo Saverin, reteaua a folosit servere inchiriate, de altfel metoda prin care pornesc la drum cele mai multe afaceri care se bazeaza pe volume uriase de informatie. De atunci, strategia lui Zuckerberg s-a schimbat radical. Pe masura ce Facebook a atras tot mai multe fonduri de investitii in actionariat si implicit si bani pentru dezvoltare, antreprenorul a decis ca un centru de date propriu ar fi nu doar mai ieftin, ci si mai eficient. Spre exemplu, serverele actuale functioneaza cu placi de baza proiectate de la zero de specialistii din departamentul tehnic de la Facebook, cat mai simplu, fara componente vopsite, sloturi pentru upgrade sau suruburi inutile. In ansamblu, serverele folosesc cu 22% mai putine materiale decat cele obisnuite care se gasesc pe piata, au surse de alimentare eficiente in proportie de 94,5%, iar probabilitatea sa apara probleme din cauza unei caderi de electricitate este aproape nula, avand in vedere ca serverele sunt conectate la transformatoare si sunt sigure in proportie de peste 99,9%, dupa spusele lui Zuckerberg.

Odata cu inaugurarea centrului de date din Prineville care se adauga celorlalte doua centre din Ashburn, Virginia, si Silicon Valley, California, costurile de operare cu serverele s-au diminuat cu 24%. Cu toate acestea, Facebook a cheltuit anul trecut aproximativ 35 de milioane de euro (50 de milioane de dolari) doar pentru spatiul ocupat de centrele sale de date, cost mai mare fata de nivelul de aproape 14 milioane de euro (20 de milioane de dolari) din 2009. Semn ca centrul a fost extins asa incat sa faca fata cresterii explozive a numarului de utilizatori ai retelei ajuns la inceputul acestui an la 600 de milioane, triplu prin comparatie cu situatia de acum doi ani.

In ultimii ani, cea mai mare parte a investitiilor realizate de Facebook au fost facute din banii atrasi de la fondurile de investitii, cu atat mai mult cu cat pana anul trecut veniturile retelei din publicitate nu erau foarte ridicate raportat la nivelul afacerilor din Silicon Valley. Cele peste 60.000 de servere din centrele de date nu ar fi fost sustinute altfel, chiar si in conditiile in care investitiile Facebook in infrastructura sunt infime comparabil cu cheltuielile unor nume precum Microsoft, care investeste 345 de milioane de euro (500 de milioane de dolari) in fiecare centru de date nou, ori Google, care in 2008 a cheltuit aproape 1,6 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) pentru un singur centru de date. Nimic de zis, necesitatile Facebook din acest punct de vedere nu s-au ridicat pana acum la un asemenea nivel, dar pe masura ce compania are nevoie de tot mai multe servere pentru a sustine expansiunea, varianta inchirierii centrelor de date devine mai putin fezabila decat detinerea unor centre proprii.

Cu servere inchiriate au pornit cele mai multe dintre afacerile bazate pe cantitati foarte mari de informatii atat din lume, cat si din Romania. "Finantarea afacerilor care au nevoie de multe servere si stocheaza cantitati foarte mari de informatie se face de regula din businessuri colaterale, intrucat costurile apar de la bun inceput, dar veniturile nu", confirma Cristian Ditoiu, proprietarul serviciului Transfer.ro, prin care consumatorii au posibilitatea sa transmita online fisiere de mari dimensiuni care nu incap de regula intr-un e-mail. Compania foloseste in prezent aproximativ 20 de servere care insumeaza un spatiu de stocare de 100 TB, din care 70% este folosit in permanenta de fisierele transferate pe care compania le pastreaza o perioada dupa ce au fost transmise de utilizatori.

Investitia initiala a fost insa destul de mare pentru o afacere online din Romania. Ditoiu a pornit in prima faza o companie de dezvoltare web, iar pe masura ce ideea unui serviciu de transfer de fisiere a prins tot mai mult contur, achizitia de echipamente s-a facut fara sa se stie exact care sunt necesitatile. "Am avut in prima faza 150 de hard disk-uri, iar intreaga infrastructura si platforma tehnica au inghitit poate 70.000 de euro", spune antreprenorul cu mentiunea ca n-a facut niciodata un calcul exact. Banii au venit din surse proprii, mai exact din proiecte online anterioare pe care le-a vandut.