Într-un articol scris în urmă cu câteva săptămâni, intitulat "Viitorul după Gartner", făceam un rezumat al tendinţelor tehnologice ce sunt, în opinia companiei de consultanţă şi cercetare de piaţă, esenţiale pentru înţelegerea anilor ce ne aşteaptă. Pe scurt: Gartner crede că dispozitivele mobile vor prolifera (alături de software-ul aferent) şi vor deveni sursa unor cantităţi masive de date, cu potenţial de folosire analitică. Obiectivul analizării acestor date poate fi, spre exemplu, construirea unei experinţe utilizator contextuale, personalizate, sau construirea acelui "Internet al lucrurilor" în care cuptorul conectat la internet va încălzi mâncarea favorită în timp ce plecăm de la serviciu, declanşatorul fiind informaţia de localizare transmisă de telefonul mobil. Ca şi consecinţă, Gartner prevede ascensiunea produselor de data intelligence, sprijinite de tehnologii noi de stocare şi interogare a datelor In-Memory.

Pentru Gartner întrebarea nu pare să fie dacă aceste depozite masive de date - ajutate, contextual, de prezenţa dispozitivelor mobile - vor apărea. Previziunile companiei de analiză gravitează de mai mulţi ani în jurul acestui subiect, sub diverse forme: software social, analizele sociale, reţele sociale, business intelligence, Big Data, "Internetul lucrurilor", "Real World Web". Întrebarea pe care Gartner pare să şi-o pună mai degrabă este: când anume se va întâmpla? Pariul meu este că acest proces masiv de colectare de date a început deja, demult. Şi nu numai că a început deja, dar este şi un obiectiv extrem de atrăgător pentru mai mulţi furnizori de tehnologie. Voi discuta trei exemple: Amazon Silk, Carrier IQ, Apple Siri, ce sunt toate trei, în opinia mea, simptome ale aceleiaşi tendinţe.

Amazon Silk este un tip nou de browser creat de cei de la Amazon pentru tableta Kindle Fire, lansată în septembrie 2011. Diferenţa dintre Silk şi alte browsere existente pe platforma Android, pe care e bazat şi Kindle Fire, este că Silk poate decide în mod dinamic care anume componente ale navigării pe internet să fie executate local, pe dispozitivul utilizatorului, şi care părţi să fie executate pe serverele Amazon. Este o navigare hibridă în care o parte din informaţiile traficate (potenţial private) trec prin serverele Amazon.

Motivaţia folosită de Amazon este aceea a performanţei: pentru a executa operaţiuni costisitoare nu pe resursele dispozitivului mobil, ci pe puternicele servere din Cloud-ul Amazon, oferind astfel utilizatorului o experienţă de utilizare fluidă şi o durată de viaţă sporită a bateriei tabletei.

Apoi avem scandalul izbucnit la sfârşitul lunii noiembrie 2011, cu privire la Carrier IQ. Carrier IQ este un start-up din Silicon Valley specializat pe oferirea de servicii analitice mobile companiilor de servicii mobile. Ce înseamnă asta, concret? Înseamnă că această companie produce un software despre care spune că este instalat azi pe 150 de milioane de dispozitive mobile din întreaga lume. Platformele cele mai populare sunt, bineînţeles, Android si iOS, softul există însă şi pe alte platforme, cum ar fi BlackBerry. Scopul softului Carrier IQ este acela de a colecta date tehnice de funcţionare a dispozitivului mobil: de pildă cauza pierderilor neaşteptate de semnal, eşecul livrării unui SMS ori parametrii conexiunii celulare, şi de a le transmite operatorului mobil spre analiză - tot Carrier IQ produce şi softul de analiză a datelor receptate. Ca şi în cazul Amazon Cloud, acelaşi discurs al grijii pentru client este folosit şi aici, de data aceasta de către operatorii mobili, pentru a instala softul Carrier IQ pe dispozitivele abonaţilor lor. Operatorii mobili folosesc aceste date, după cum o declară, pentru eliminarea problemelor de recepţie şi îmbunătăţirea calităţii serviciului oferit clienţilor lor.