Cum ar fi să-ţi creşti profitul net al companiei cu 3-4%, să economiseşti sute de milioane de dolari sau cum să previi opriri neprogramate ale lanţului de producţie, astfel scutindu-te de pierderi de milioane de dolari? Răspunsul pe scurt: minunat! Răspunsul lui Maciej Kranz ar fi mai lung şi complicat. Maciej Kranz a documentat mai multe implementări de succes, dar şi eşuate ale tehnologiei IoT în diferite industrii şi companii. Kranz urmăreşte dezvoltarea conceptului de Internet of Things încă din anii 2000 şi este de părere că în prezent se poate vorbi de existenţa conceptului în viaţa de zi cu zi.

Internet of Things este un concept care defineşte o lume în care toate obiectele (maşini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt conectate între ele cu ajutorul internetului. ”Primul scop al IoT este generarea de date, apoi utilizarea acelor date pentru a crea soluţii care să ajute afacerile“, spune vicepreşedintele Cisco Systems.

Acest concept a devenit popular mai ales din perspectiva implementării lui în mediile consumatorilor obişnuiţi, fie în casă, fie la birou. Aşadar, am văzut la târgurile de tehnologie frigidere, cuptoare de gătit, becuri sau prize inteligente, conectate; însă aplicaţiile IoT cu cel mai mare potenţial sunt în domeniul afacerilor. ”Realitatea este că, deşi există beneficii ale obiectelor conectate din casă, IoT se întâmplă în mediul business to business.“

Maciej Kranz spune că acum există zeci de mii de companii din lume care implementează IoT pentru a-şi eficientiza procesele şi pentru a creşte afacerea. ”Celor care implementează IoT nu le pasă de tehnologie, le pasă de rezultate, calitate, productivitate, eficienţă“, spune el. Precizează că toţi cei care implementează astăzi sisteme IoT nu sunt persoane la costum, ci poartă ghete de muncitor, ”managerii de pe liniile de asamblare, managerii de rafinării, cei care sunt responsabili pentru sistemele logistice“.

Cele patru mari direcţii aplicate ale IoT întrevăzute de Kranz sunt: connected operations (operaţiuni conectate), predictive analytics (analize predictive), remote operations (operaţiuni de la distanţă) şi preventive maintenance (mentenanţă preventivă). Pentru fiecare dintre aceste ramuri, polonezul de la Cisco a dat exemple de reuşite şi a explicat modul în care tehnologia a schimbat afacerea respectivă.

Celebrul producător Harley-Davidson, cunoscut în întreaga lume pentru motocicletele emblematice, oferă şi servicii de personalizare, dar de la momentul plasării comenzii până la livrarea motocicletei un client trebuia să aştepte 18 luni. După implementarea tehnologiei IoT, timpul de aşteptare a scăzut la două săptămâni. Lucru posibil datorită conectării tuturor proceselor, de la producţie la asamblare şi livrare; astfel au fost eliminaţi timpii morţi.

Un alt exemplu dat de polonez  pentru ramura de remote operations este implementarea IoT la Maersk, cea mai mare companie de logistică şi transport din lume. ”Pierdeau cam 1 miliard de dolari pe an deoarece transportau containere goale“, explică Kranz. Compania a instalat două tipuri de senzori în container, primul care să le spună dacă era plin sau gol, iar altul să indice temperatura – acesta era folositor pentru transportul anumitor produse, de exemplu vin sau alimente. ”n doar câteva luni de la implementare au reuşit să economisească 100 de milioane de dolari şi au redus livrarea de containere goale la zero“, spune el.

Totuşi această tehnologie nu este disponibilă doar companiilor mari cu bugete uriaşe; conceptul IoT poate fi implementat şi de companiile mai mici, deşi exemplul dat de polonez nu este chiar o companie mică, comparativ cu nivelul României. Este vorba de un lanţ de 150 de magazine de îngheţată din India Centrală. n India au loc frecvent pene de curent, care pot afecta o afacere cu îngheţată, care se poate topi; pe de o parte astfel pot fi înregistrate pagube mari, dar pe de altă parte se poate genera un pericol de sănătate. Pentru a rezolva problema, compania a instalat generatoare în fiecare magazin, dar vânzătorii nu le porneau. ”Au luat legătura cu un start-up care produceau senzori de temperatură. Au legat senzorii la reţea şi când temperatura scădea sau creştea, managerul magazinului primea alerte şi verifica situaţia. Dacă managerul nu răspundea şi nu făcea ceva în legătură cu asta, alertele treceau la următorul nivel de conducere şi puteau ajunge chiar la nivelul cel mai înalt, la CEO“, povesteşte Kranz. Soluţia a dat rezultate. n primul an de la implementare, compania a obţinut o rată de returnare a investiţiei de 500%.