Este limba romana amenintata de importul masiv de cuvinte englezesti? Opiniile sunt impartite. Dar fenomenul pare inevitabil, iar terminologia informatica este una dintre sursele cele mai prolifice de neologisme.

Limba romana se confrunta cu o invazie de neologisme si de barbarisme, iar cei interesati de soarta ei asista la acest fenomen cu sentimente amestecate. Cei mai multi considera ca informatica este principala vinovata de acest aflux de termeni de origine engleza, desi o serie de alte domenii moderne - marketing, publicitate, management etc. - pot fi in egala masura amintite. O consolare insa exista: nici alte limbi nu sunt mai ferite de acest fenomen.

Celebra "Lege Pruteanu" a aprins la un moment dat spiritele si a generat o polemica pe o problema-tica legata de necesitatea unui oarecare control, in contrast cu varianta conform careia limba este vie si va "rezolva" problema pe cale naturala. De fapt, initiativa legislativa nu la asta se referea si, in plus, venea in concordanta cu legi mai mult sau mai putin asemanatoare existente in alte tari europene - in frunte cu Franta, desigur...

Limbajul informatic are insa o situatie speciala. Daca, de pilda, jargonul din domeniul publicitatii are un impact redus in afara cercurilor profesionale, raspandirea terminologiei din sfera tehnologiei informatiei si comunicatiilor (adica TIC... sau IT&C) are inevitabil proportii de masa. Practic, nici un functionar nu va fi ocolit de tehnologiile informatice, iar raspandirea acestora in casele romanilor este un proces in plina derulare.

Daca reticenta multora fata de computere este dublata si de o bariera lingvistica, atunci se poate presupune ca eficienta utilizarii calculatoarelor va fi indoielnica. Unii presupun ca invatarea limbii engleze de catre adulti poate rezolva partial problema terminologiei, dar uita ca si pentru vorbitorii nativi de limba engleza limbajul folosit in sfera informaticii este considerat tot un jargon. Desigur, un american va intelege cuvantul "firewall" (zid de protectie construit pentru a impiedica extinderea incendiilor), dar sensul informatic este foarte posibil sa-i fie cu totul strain.

O alta varianta - mult mai convenabila - o reprezinta localizarea programelor care se adreseaza pietei romanesti, cu mentiunea ca "localizare" inseamna mai mult decat simpla traducere a interfetei cu utilizatorul, implicand o gama destul de larga de adaptari (de pilda modul de scriere a marcii zecimale, exprimarea datelor calendaristice etc.). Aceasta metoda este practicata pe scara larga in toata lumea, dar la noi se loveste de o serie de dificultati dintre care lipsa unor minime conventii acceptate in privinta vocabularului tehnic nu este cea mai mica.

Termeni dintre cei mai uzuali circula in paralel sub diverse forme si nici una nu reuseste sa se impuna. Un exemplu banal este "site (web)", care circula in varianta engleza (ca scriere si pronuntie), in varianta fonetizata romaneste "sait" (varianta prefe-rata, de pilda, de George Pruteanu) si in versiunea "sit" (bazata pe etimologia latina si pe existenta cuvantului in limba romana - varianta pe care o prefer). Un alt termen care suscita discutii este "mouse", pentru care transcrierea fonetica "maus" imi pare nu doar fireasca, ci si inevitabila.

In aceste conditii este cat se poate de normal ca laudabila initiativa a lui Microsoft de a localiza sistemul de operare Windows si suita de aplicatii Office sa se "bucure" de critici venind din toate partile. Tot in privinta localizarii ar mai fi de mentionat problema fonturilor (corpuri de litera), a codificarii caracterelor romanesti (cu repercursiuni si in probleme de sortare), a absentei unui standard de tastatura, a lipsei unui corector lexical in domeniul public si inca multe altele.

Este interesant de remarcat ca, din perspectiva istorica, terminologia informatica a venit in doua valuri majore, dintre care primul (in anii ‘70) a fost pe filiera franceza. Primele calculatoare romanesti, Felix 256, au fost produse sub licenta pe baza calculatorului francez Iris 50.

Sistemul de operare fiind in franceza, o serie de termeni s-au impus cu autoritate: fisier, imprimanta, compilator etc. Asimilarea lor a fost facilitata nu doar de lipsa alternativelor, ci si de o indelungata traditie a imprumuturilor le-xicale din limba franceza. Astazi insa chiar si unii dintre acesti termeni sunt amenintati de variantele englezesti - de pilda imprimanta devine tot mai adesea printer...

Cum in materie de limba uzul impune norma, probabil ca doar timpul va rezolva problema lexicului informatic. Daca exista vreo amenintare serioasa la adresa limbii romane, atunci aceasta vine mai degraba din jargonul camerelor de chat decat din controversa "click" versus "clic". IMHO.