De câte ori nu v-aţi trezit dimineaţa, aţi întins mâna spre noptieră, v-aţi luat telefonul şi aţi verificat razant, chiar şi pentru câteva secunde, telefonul, cu şirul de notificări apărute pe ecran? Studiile, articolele din presa străină şi locală, podcasturile şi nu numai ne indică cât de nesănătos e acest obicei, însă teama de a nu răspunde imediat la un mail, de a nu afla imediat ultimele noutăţi, de a nu fi prezent, virtual, la discuţiile cu prietenii ne determină să îl repetăm zi de zi, rămânând ancoraţi în această dependenţă. 

Spre finalul anului trecut am participat la o tombolă unde ţi se cerea să scrii, pentru a te înscrie, care vrei să fie cuvântul anului 2024. S-au extras termeni ca fericire, succes şi speranţă. Eu am votat ca termenul anului 2024 să fie focus. De la copii şi adolescenţi distraşi de la teme sau de la o cină în familie de ultimul clip postat pe TikTok lansat de influencerul preferat la adulţi cărora le e greu să se concentreze mai mult de 10 minute la un task, într-o şedinţă, citind o carte sau întreţinând o conversaţie fără să le fie distrasă atenţia de notificările primite pe multitudinea de grupuri de Messenger, WhatsApp şi nu numai pe care sunt membri, smartphone-urile au ajuns să ne acapareze în întregime şi iată-ne ţinta studiilor care relevă că ne verificăm telefonul de zeci, ba chiar sute de ori pentru a întreţine nivelul de dopamină ridicat.

În urmă cu câţiva ani eram cunoscută în rândul prietenilor ca fiind foarte neatentă cu telefonul – trebuia să îl schimb de mai multe ori pe an pentru că obişnuiam să îl pierd foarte des. În ultimii ani însă nu am mai pierdut niciun telefon. Motivul? Am devenit dependentă de el. Sufăr, se pare, de „nomophobia” (teama de a sta fără telefon). O statistică mai veche arăta că 66% dintre adulţi suferă de ea, fiind întâlnită mai ales în rândul femeilor. Şi cum dependenţa de smartphone s-a înrăutăţit, şi numărul celor afectaţi de acest „simptom” nu putea decât să crească.

Potrivit unui alt sondaj realizat de GWI, un lucrător obişnuit petrece peste 2,5 ore pe zi folosind platformele social media, cel mai mult timp fiind alocat Facebookului (35 de minute pe zi), cu alte 33 de minute pierdute pe TikTok şi circa jumătate de oră pe Instagram, în timp ce Twitterul adaugă alte 6 minute la „norma” zilnică. Afectează asta productivitatea echipelor, a comp­aniilor? Bineînţeles. Că vorbim de angajaţi care întârzie la pro­gram pentru că au stat până târziu în noapte pe telefon sau de cei care se întrerup în mijlocul unei sarcini pentru a răspunde la mesaje, rupând flow-ul de lucru, de anxietatea sau agitaţia de care suferă pentru că petrec prea mult timp pe telefon sau că nu au imediat acces la el, ba chiar şi de „bisericuţele” create în online între colegi, pentru a sta la curent cu ultimele bârfe din companie, toate se reflectă în rezultate. Impactul nu e doar personal aşadar, ci vizează imaginea de ansamblu. 

Dacă vrei să combaţi acest efect, trebuie să limitezi folosirea telefoanelor personale la locul de muncă. Instituţiile din domeniul apărării au lockere în care angajaţii îşi încuie telefonul pe durata programului. Se poate supravieţui şi aşa. Şedinţele sunt locul potrivit în care poţi implementa această regulă. Nu vei reuşi ca prin minune să captezi întreaga atenţie a auditoriului, dar măcar limitezi factorii de distragere a atenţiei.

Monitorizarea timpului petrecut în social media e şi ea o metodă. Fixarea unor deadline-uri mai strânse, alta. Poţi să cumperi telefoane de muncă, cu aplicaţii limitate. Amenajează un game room, în care oamenii îşi pot petrece timpul, pauzele fără să stea lipiţi şi atunci de un ecran. Apoi, încurajează mai mult comunicarea directă între echipe, nu lăsa să se desfăşoare totul din spatele unui ecran. Chiar şi în condiţiile de lucru remote poţi găsi căi pentru a face asta, de la team buildinguri la şedinţe ţinute periodic în spaţii de coworking, care să fie totodată oportunităţi de networking între angajaţi.   

Andra Stroe estet jurnalist BUSINESS Magazin