Fear of Missing Out (FoMo) – chiar dacă nu ai auzit niciodată despre asta, aproape sigur ai simţit-o. FoMo descrie dorinţa de a rămâne continuu conectat cu ce fac ceilalţi, lucru care a devenit extrem de la îndemână în zilele noastre. Această dorinţă exacerbată provine din teama de a rata anumite experienţe care ţi-ar putea aduce multe beneficii. Din 2013, Fear of Missing Out (FoMo) este inclus în Oxford Dictionary.

Pe scurt, FoMo e acea senzaţie de gol în stomac când îţi vezi prietenii împărtăşind poze instagramabile cu serile lor în oraş, în timp ce singurele tale planuri sunt să stai pe canapea şi să te uiţi la Netflix sau poate să citeşti cartea aia pe care ai început-o acum vreo lună. Şi în lumea digitală de azi este aproape inevitabil să nu te gândeşti măcar o dată pe zi, după un scroll rapid pe social media, oare nu cumva fac prea puţin?

Deşi în principal FoMo te face să te simţi prost în legătură cu viaţa ta personală, nici viaţa profesională nu scapă de efectele lui. În cultura organizaţională modernă, în care conectivitatea este constantă, iar informaţiile circulă neîncetat, FoMo şi-a facut simţită prezenţa şi în carierele noastre ca un kind reminder deloc kind. Omniprezenţa social media contribuie la FoMo în carieră, la fel cum determină şi FoMo în viaţa noastră personală. E un cerc vicios. Când vedem update-uri constante despre ceea ce fac toţi ceilalţi, ne trezim simţindu-ne presaţi şi temându-ne că nu facem suficient pentru cariera noastră. Şi, deşi s-ar putea să vedem prin postările de pe Instagram sau videoclipurile editate de pe TikTok, şi să diferenţiem realitatea de romantizarea generală a vieţii, este mult mai greu să separăm postările „profesionale” de pe LinkedIn de ceea ce înseamnă cu adevărat realitatea joburilor noastre.

Ne putem întreba astfel dacă nu cumva LinkedIn este pentru viaţa noastră profesională ceea ce este Instagram pentru cea personală. Când vorbim despre FoMo şi joburile noastre, am observat că LinkedIn poate fi principalul trigger. Având în vedere că întregul scop al LinkedIn este să ne conecteze cu noi locuri de muncă sau oportunităţi de afaceri, nu este deloc surprinzător că un flux constant de conţinut despre promovări în carieră, noi roluri sau păreri ale unor influenceri din diferite domenii poate fi destul de copleşitor şi ne face să ne întrebăm dacă nu cumva am rămas prea în urmă. Tocmai pentru că se concentrează pe muncă, avem încredere că este mai autentic decât alte platforme, iar asta nu face decât să amplifice impactul asupra anxietăţii noastre că nu am avansat destul în carieră.

Dacă suntem complet sinceri, orice platformă de social media contribuie la FoMo. În general, oamenii pun în faţă succesul şi sărbătorirea acestuia, lucru care face ca şi algoritmii să urmeze aceeaşi traiectorie – prin aprecieri, comentarii şi distribuiri. Aşa că nu prea e o mare surpriză faptul că postările pe care le vedem cel mai des pe feedurile noastre de LinkedIn sunt acelea în care oamenii arată ce realizări „uimitoare” au avut în ultimul timp. Această expunere constantă la cât de departe au ajuns ceilalţi în propriile cariere ne determină uneori să ne punem şi mai mult la îndoială propriile progrese şi alegeri. De asemenea, această îngrijorare constantă poate determina angajaţii să se simtă deconectaţi de mediul lor de lucru, ceea ce aduce efecte negative asupra responsabilităţilor zilnice.

Teama cu privire la ratarea unor oportunităţi importante poate duce, de asemenea, la scăderea performanţei şi a productivităţii în munca. Toate acestea duc inevitabil la nemulţumirea generală faţă de viaţa profesională. Chiar dacă FoMo în carieră pare o problemă „de oameni mari”, nici generaţia Z nu scapă de anxietatea şi frica de a rămâne în urmă în viaţa lor profesională. Cu un simplu search pe TikTok (una dintre cele mai utilizate platforme de social media de către tineri) expresia „Career FoMo”, apar zeci de videoclipuri în care tinerii se plâng de cât de dificil le e să îşi găsească un job după facultate, cât de greu e să te angajezi într-o corporaţie cu persoane care au dublu vârsta ta, dar şi de nivelul de toxicitate pe care îl întâlnesc tot mai des în organizaţii.

De asemenea, e bine cunoscut faptul că gen Z pune pe primul loc flexibilitate de la locul de muncă şi că în majoritatea cazurilor preferă să lucreze remote, dar se loveşte de anxietatea că ratează „experienţa biroului” şi a networkingului. Deşi, după părerea mea, nu putem scăpa în totalitate de teama că nu facem suficient - şi că poate nu ar strica un task în plus, un proiect nou în care să ne implicăm, un al doilea job sau, de ce nu, chiar să schimbăm compania pentru care lucrăm cu una mai bine văzută în domeniu şi care oferă “mai multe” angajaţilor; putem ţine sub control FoMo printr-o planificare mai atentă a timpului şi o actualizare constantă a obiectivelor noastre şi transformarea lor în acţiuni realizabile. Dar mai important, mai puţin scroll pe social media chiar face minuni. Şi asta vine de la cineva din generaţia Z.    

Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium