Sentimentul de pesimism din spatele vanzarii masive s-a datorat ingrijorarii investitorilor ca guvernul elen nu actioneaza adecvat pentru a diminua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana. Financial Times a anuntat ca guvernul chinez a refuzat oferta de a investi 25 miliarde de euro in obligatiuni emise de statul elen. Pe 27 ianuarie, randamentul la obligatiunile grecesti pe 10 ani a crecut cu 0,49 puncte procentuale pana la 6,73%, iar diferenta fata de randamentul obligatiunile germane s-a marit cu 0,50 puncte procentuale atingand 3,54%, cel mai inalt nivel atins din decembrie 1998.

Pe 4 februarie 2010, pretul unui CDS (Credit Default Swap) pe obligatiunile grecesti la 5 ani, a crescut cu 0,17 puncte procentuale atingand un nivel record de 4,14%. Grecia are nevoie de 53 miliarde de EUR in anul 2010, pentru a-si finanta deficitul, echivalentul a 20% din PIB. Dupa cum am mentionat si intr-un articol anterior "Sursa Unei Noi Crize", agentiile de rating Standard & Poor's, Moody's si Fitch au redus ratingul Greciei dupa ce deficitul bugetar a crescut la 12,7% din PIB. Potrivit publicatiei Bloomberg, obligatiunile grecesti au pierdut 2,34% in luna ianuarie, avand cea mai negativa performanta pe piata obligatiunilor europene. Potrivit Markit, obligatiunile pe 5 ani emise de guvernul elen au coborat in pret inca din prima zi de tranzactionare, randamentul oferit crescand cu 0,32 puncte procentuale, adica la 3,82% peste rata unui swap in euro.

Grecia se confrunta cu cea mai grava criza financiara din ultimii 16 ani, iar incercarea de a evita un plan de salvare din partea UE este ingreunata de evaziunea fiscala scapata de sub control. Prim-ministrul George Papandreou a promis sa rezolve dezastrul financiar care a ingropat natiunea in datorii de aproximativ 300 miliarde de EUR. El a promis sa reduca deficitul la mai putin de 3% din PIB pana in anul 2013, de la nivelul actual de 12,7%. Guvernul a propus cresterea impozitului pe produsele din tutun la 70%, si a taxei pe alcool cu 20%. In plus, guvernul intentioneaza sa suspende angajarile si sa taie bonusurile cu 10%, in ciuda unei puternice presiuni din partea sindicatelor care se pregatesc pentru greva din 10 februarie 2010.

Judecand dupa evenimentele din trecut, apare intrebarea: cata finantare externa va obtine Grecia inainte de a intra in incapacitate de plata? Planul guvernului elen de a reduce deficitul la 3% in trei ani, nu a parut credibil investitoriilor straini. Pentru a rezolva aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa revizuiasca modul in care se colecteaza statisticile economice, si sa incheie perioada manipularilor politice si a falselor raportari. Referitor la sansele Greciei de a fi salvata de UE, ministrul german de finante, Peer Steinbruck a declarat anul trecut: "Tratatul de la Maastricht nu prevede nici un ajutor pentru statele insolvabile, dar in realitate alte tari sunt obligate sa le salveze pe cele aflate in dificultate". Liderii Uniunii Europene se vor intruni la Bruxelles pe 11 februarie, pentru dezbateri privind strategiile economice la nivel inalt iar criza datoriei guvernamentale va fi prioritara pe ordinea de zi.

Desi, Grecia nu reprezinta decat 2-3% din PIB-ul UE, este infricosator gandul ca o prabusire a acestei tari ar putea insemna o lovitura puternica la ideea de moneda comuna a Europei, si s-ar putea declansa un efect de domino in Italia, Spania, si Portugalia. In joc este chiar credibilitatea monedei euro, o valuta la nivel european cu o banca centrala dar fara un management centralizat al economiei.

Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro