Cum marile privatizari din energie s-au cam terminat, oficialii romani par sa-si concentreze atentia, acum, asupra unor foste regii autonome. Iar subiectul este cel putin delicat. Cu datorii de ordinul zecilor de mii de miliarde de lei, regiile - printre care firme care produc si transporta apa calda si caldura - nu sunt o tinta pentru firmele straine. Cine ar vrea sa preia o companie inglodata in datorii si fara prea mari sanse de a-si recupera banii de la clientii rau-platnici? Asa ca autoritatile au decis sa "restructureze" fostele regii, adica sa le cosmetizeze datele contabile si sa scape de o parte din armatele de salariati. Ideea - buna pe hartie - nu a fost inca pusa in practica. Un exemplu este regia bucuresteana de termoficare RADET. Planul de restructurare exista de anul trecut. El prevede reducerea personalului cu 25%, de la un total de circa 6.500 de persoane, si organizarea activitatilor in subunitati cu buget propriu. Ulterior, acestea urmau sa fie transformate in societati comerciale cu perspective de privatizare. Curatarea de datorii inainte de vanzarea catre un investitor - de preferinta strain - are rolul de a scapa compania de la faliment. 

Legea spune ca o firma, oricat de mare sau de mica ar fi ea, poate intra in lichidare judiciara daca datoriile ii depasesc capitalul social. Dupa acest rationament, unele unitati ale Termoelectrica, RADET etc. ar fi trebuit sa fie demult inchise. Situatia este insa mult mai nuantata. Mai intai, statul tine in viata sistemul falimentar de productie si transport al energiei termice pentru ca nu are alta solutie. 

Cum sa se inchida o regie de transport a apei calde si sa ramana cateva sute de mii de familii in frig iarna?

Ce-i drept, guvernantii si-au luat, totusi, si o masura de siguranta. Un furnizor satul sa-si astepte banii pe care RADET, spre exemplu, ii datoreaza, s-ar fi putut trezi sa isi ceara drepturile in instanta. Si sa declanseze procedura de lichidare, primul pas spre faliment.  "In legea 64, care reglementeaza procedura de lichidare judiciara, este un aliniat special legat de fostele regii autonome", explica Arin Stanescu, presedintele Uniunii Practicienilor in Reorganizare si Lichidare (UPRL). Mai precis, se spune ca era prevazut inca din 1995 ca aceste companii vor beneficia de "o lege speciala".  Lege care, insa, nu a fost data pana acum. 

Protejate, in acest fel, regiile acumuleaza datorii, ba chiar isi arunca pierderile din activitatea curenta in carca fiecarui client. 

Abia dupa programul de restructurare vor aparea "elementele care creaza premizele privind privatizarea", spunea Virgil Ramba, presedintele RADET. Asa ca o eventuala discutie legata de privatizarea regiei nu poate avea loc in nici un caz mai devreme de un an, crede oficialul companiei. 

Istoria nu ofera, insa, exemple de succes in privinta privatizarii unor unitati similare. O prima tentativa de vanzare a unei companii asemanatoare a fost la Arad. Cu mai bine de doi ani in urma, centrala termoelectrica de la Arad era la un pas de vanzare. Ba chiar existau si niste investitori americani interesati de ea.  Avantul autoritatilor locale a fost taiat destul de repede, cand acei investitori nici macar nu si-au achitat obligatiile contractuale. 

Probabil ca ei au observat repede dependenta acelei centrale de firma-mama, Termoelectrica. Si datoriile care se adunau rapid.  Prin urmare, restructurate sau nu, cu legi speciale care sa le reglementeze activitatea (sau fara), regiile autonome din Romania nu sunt foarte dorite de investitori. Cel putin deocamdata. 

Adevarata sursa a problemelor este, poate, colosul din spatele lor, producatorul de apa calda si caldura Termoelectrica. O societate de stat, nerestructurata si cu datorii de peste 10.000 de miliarde de lei. Iar restructurarea unei singure bucati din lantul de la producatori pana la calorifere nu va avea, probabil, rolul de a scoate sistemul din colaps.