In timp ce multi bancheri anunta ca, din varii motive, cresc dobanzile la credite, o banca din afara top 10 anunta ca din aceasta saptamana duce dobanzile la imprumuturile in lei sub pragul de 6%. Promotional, e adevarat, dar experienta arata ca astfel de campanii pot misca intreaga piata.

De luni, in oferta Volksbank Romania, o banca ce se plasa la finele trimestrului al treilea din 2006 pe locul 11 in topul bancilor, in functie de active, cre-ditele in lei au dobanzi sub 6% pe an (mai exact, 5,95% pe an). Intr-o piata in care dobanzile la lei trec in cele mai multe dintre cazuri de 10% pe an, oferta austriecilor (valabila intre 15 ianuarie si 28 februarie) este destinata atat creditelor pentru locuinta, cat si pentru cele de consum cu ipoteca si pentru achizitia de autoturisme noi. Cum se poate explica o astfel de miscare? Si ce consecinte ar putea avea asupra unei piete bancare in care concurenta urmareste (si adesea urmeaza) fiecare miscare?

La prima intrebare, raspunsul (sau cel putin o fateta a lui) este destul de evident: dupa un an in care austriecii au avut o crestere a creditelor in jur de 150%, ambitiile pentru 2007 nu sunt mai prejos, vizand dublarea portofoliului de imprumuturi. Pe de alta parte, experienta anului trecut a aratat in mod clar un lucru: la nivelul intregii piete, batalia pentru clienti se duce aproape exclusiv pe terenul imprumuturilor, prea putini romani fiind inca interesati sa intre in banca pentru a pune ceva bani in conturile de economii sau pentru a face operatiuni complexe. Dovada stau chiar statisticile bancii centrale (daca o simpla privire aruncata in oricare dintre sucursale sau chiar in magazine poate fi apreciata ca subiectiva): in noiembrie 2006, creditul neguvernamental marca o crestere reala de peste 47% in termeni reali fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Astfel, soldul creditului neguvernamental urcase, in penultima luna a lui 2006, la 91,9 miliarde de lei (echivalentul a 26,7 miliarde de euro). Pe de alta parte, economiile populatiei in banci crescusera, la aceeasi data, cu doar putin peste 18% fata de un an in urma.

Deloc greu de inteles in aceste conditii ca, pentru a atrage clienti, bancherii isi orienteaza strategia de marketing catre partea de creditare. Finele anului trecut (fara a face exceptie in vreun fel de la regula din anii precedenti) au adus o multime de oferte promotionale. Nu putini sunt cei care (pentru a contracara apetitul mai scazut pentru cheltuieli de la inceputul anului) isi prelungesc  promotiile si in ianuarie, sau pluseaza cu altele noi. Cu titlu de exemplu, pana la inceputul acestei saptamani si clientii Piraeus Bank au platit pentru creditele de refinantare si cele de nevoi personale dobanzi mai mici cu 1-2 puncte procentuale, in timp ce la CEC promotia mai continua pana la sfarsitul lunii ianuarie. In cadrul ei, dobanda la creditul pentru bunuri de consum si la creditul Turism e mai mica cu trei puncte procentuale decat in mod obisnuit. Astfel de oferte vin pe o piata in care, ca tendinta generala, bancile au majorat in mai multe randuri dobanzile la credite in ultimele luni, atat pentru imprumuturile in lei, cat si pentru cele in valuta. Astfel, dobanda medie la creditele noi urcase in octombrie la 13,7% pe an, dupa ce in ianuarie 2006 era putin peste 12%. Noiembrie a adus, dupa cum arata statisticile bancii centrale, din nou o scadere, dar mai degraba de mica amploare, pana la 13,2%. La euro, dobanzile pentru creditele noi erau in noiembrie aproximativ la acelasi nivel la care incepusera anul: 8,1% pe an, fata de 8,2% in ianuarie.

Ce efect poate avea o astfel de oferta care sparge canoanele pietei? Bancherii nu se feresc sa admita ca atunci cand isi gandesc ofertele, trag cel mai adesea cu ochiul si la concurenta. Exemple de "miscari in masa", cand concurenta urmeaza aproape imediat miscarea uneia sau a alteia dintre banci, exista deja suficiente pentru a trece granita coincidentei. Cand, in urma cu mai bine de un an, ING Bank a coborat pentru prima data in piata cu dobanzile la creditele ipotecare in lei sub 10%, n-a durat mult si piata s-a aglomerat de asemenea oferte. La fel, a ajuns doar ca OTP Bank sa inaugureze pe piata romaneasca exoticele credite in franci elvetieni, si in joc au intrat mai apoi repede si alte patru banci (in prezent, astfel de imprumuturi existand in oferta Raiffeisen, OTP Bank, Bancpost, Banca Romaneasca si Piraeus Bank).

Explicatia este, de altfel, simpla. Chiar daca cel mai adesea "blocati" de comisioane de rambursare anticipata mari, in medie de 3-4%, clientii bancilor au invatat tehnica refinantarii. Dobanda de la banca X e prea mare? Nicio problema, exista alte aproape 40 banci, la alegere - iar 2006 a insemnat, printre altele, o adevarata frenezie in materie de promovare a refinantarii.

Practic, apeland la un credit de refinantare, clientul ramburseaza unul vechi in conditii cu mult mai bune: fie ca este vorba despre un cost mai mic sau de o perioada de creditare mai lunga. Pentru cei care au credite la mai multe banci, refinantare poate insemna si restrangerea datoriilor catre una singura - o singura grija, si mai putin timp consumat. In materie de refinantare, lupta nu se duce doar intre banci - societatile de credit ipotecar pot, la fel de bine, "fura" dintre clientii lor. 

Refinantare care, trecand peste beneficiul evident si imediat al unui cost mai mic, mai are un avantaj: permite romanului atat de dornic de consum, sa consume si mai mult.