In vino pecunia
Zelda Cheatle, proprietara unei galerii de fotografie din Londra, este aproape sa bata palma pentru una dintre cele mai mari si mai ciudate afaceri din cariera ei. La sfarsitul lui august, Cheatle se asteapta sa vanda cam 4.000 de fotografii intr-o singura tranzactie, dar cumparatorii nu vor putea sa pastreze lucrarile achizitionate.
Zelda Cheatle, proprietara unei galerii de fotografie din Londra, este aproape sa bata palma pentru una dintre cele mai mari si mai ciudate afaceri din cariera ei. La sfarsitul lui august, Cheatle se asteapta sa vanda cam 4.000 de fotografii intr-o singura tranzactie, dar cumparatorii nu vor putea sa pastreze lucrarile achizitionate.
Cheatle administreaza un fond de investitii in fotografie, deschis de fondul de hedging WMG din Londra. Fondul pe care-l administreaza ea a strans bani ca sa cumpere de la un grup de investitori fotografiile, intre care cea a lui Pablo Picasso in studioul lui, facuta de Brassai, si cea a lui Malcom X, facuta de Eve Arnold.
WMG spera ca fondul va aduce profituri de 50% la trei ani prin comertul cu arta. "Daca ai atitudinea corecta si expertiza potrivita, colectionarea de fotografii este o investitie profitabila", spune Cheatle, in timp ce analizeaza cu atentie, la biroul EMG din Londra, niste fotografii din anii '30 de la Paris.
In timp ce investitorii scruteaza piata cautand unde sa-si investeasca banii, fondurile de hedging si-au extins investitiile, dincolo de actiuni si obligatiuni pana la arta, vin, timbre rare si chiar jucatori de fotbal. Administratorii au inceput sa priveasca aceste asa-zise "bunuri exotice" ca pe o metoda sa diversifice riscul, in timp ce cauta bunuri care pot functiona ca varianta de rezerva in cazul in care boom-ul de cinci ani al pietei ia sfarsit. Cu toate astea, criticii le gasesc prea riscante si opace.
Fondurile se bazeaza pe faptul ca bonusurile record de la an la an care se dau pe Wall Street si afluxul de capital nou care vine din tari precum China si Rusia vor creste cererea si in acelasi timp si pretul articolelor de lux precum vinul, ceasurile sau viorile. Se asteapta ca cererea sa creasca chiar daca economia se indreapta spre recesiune.
"Noi averi vor exista tot timpul si asta inseamna ca pentru masini de lux, ceasuri si vin va fi intotdeauna cerere", spune Stephen Decani, partener la Arch Financial Products, o firma din Londra care administreaza un fond care investeste in vinuri de Bordeaux, care sunt printre cele mai scumpe si exclusiviste.
Michael Hall, directorul executiv de la Stanley Gibbons Groups, o companie care colectioneaza monede, timbre si autografe si care administreaza si fonduri de investitii, considera ca fondurile lui sunt "un paradis sigur pentru bani".
"Piata timbrelor nici n-a clipit pe 11 septembrie 2001", spune Hall. Domenii ca investitiile in arta si in vin, rezervate in trecut celor bogati, devin tot mai obisnuite maselor de cand fondurile de pensii si investitorii institutionali cauta noi metode sa-si diversifice riscul. Pietele de actiuni si credite in expansiune le-au adus administratorilor de active si firmelor de private equity valuri de capital si o foame de noi oportunitati.
Cu toate astea, multi investitori institutionali de talie mare intorc capul de la un asemenea risc, spunand ca astfel de investitii sunt dificil de evaluat si de monitorizat. Investitorii in actiuni sau obligatiuni pot urmari in timp real valoarea si performanta portofoliilor lor, insa cei care cumpara vinuri fine sau jucatori de fotbal nu au la dispozitie o vizibilitate la fel de buna.
Exista indici care urmaresc pretul vinului, numiti Liv-ex, si exista unul si pentru arta, Art Market Research, dar ei ofera doar putine indicii despre cum se misca piata, urmarind anumite vinuri sau opere de arta vandute la anumite licitatii.
O problema pentru investitori, spune Hall, este ca sunt in mare parte la mana managerilor de fonduri specializate.
"Stie un investitor obisnuit ca, pentru ca este mai rar, un autograf al lui Robert de Niro valoreaza mai mult decat unul al lui Tom Cruise? Probabil ca nu", spune Hall.
Nevoia unor cunostinte speciale ridica un fel de bariera la intrare, mentinand piata la dimensiuni reduse. Pentru Jan Vilhelmsen, partener la Absolute Return Partners din Londra, un anumit grad de transparenta este obligatoriu. "Ne oprim cand nu ne putem face o idee rezonabila despre cum este evaluat un bun", spune el. Transparenta se poate imbunatati cu timpul pentru ca ia in considerare un istoric al pretului si un istoric al performantelor din trecut, dar unii manageri, precum Philip Hoffman, care conduce Fine Arts Fund din Londra, nu sunt de acord. Cel putin arta nu va fi niciodata la fel de transparenta precum actiunile, spune el, pentru ca "fiecare pictura este diferita" si ca sa scoti profituri mari, trebuie sa ai pricepere si o cunoastere a pietei.
Profiturile la investitiile in vin sau in arta, cele mai incetatenite tipuri de investitii exotice, au fost serioase. Preturile lucrarilor a 4.000 din cei mai populari artisti, inclusiv Andy Warhol si Picasso, dupa cum au fost ele inregistrate de Art Market Research, au crescut cu 20% anul trecut, de la o cotatie record in 2005 si, per total, au castigat 75% din 1998 incoace.
Indexul Liv-ex 100 al vinurilor in care se fac investitii - index care cuprinde in proportie de peste 90% vinuri de Bordeaux - a crescut cu 49% in 2006, dupa un avans de 18% in anul precedent. O baterie de Château Latour aducea 5.290 de lire sterline (aproximativ 7.900 de euro) in ianuarie la o licitatie de profil a casei Sotheby"s, cu 5% mai mult decat la o licitatie similara din septembrie.
"Cererea din Asia, Coreea, China si Japonia - unde vinul este perceput ca un simbol al statusului, la fel ca un Rolls-Royce sau o geanta Louis Vuitton - a crescut dramatic", spune Peter Lunzer, director al Wine Investment Fund, un fond de 10 milioane de lire sterline (aproape 15 milioane de euro) cu sediul la Londra. Cam jumatate din aceasta suma vine de la investitori privati si fondurile lui cu scadenta la cinci ani au toate in plan sa-si dubleze investitiile.
Totusi, chiar daca randamentele sunt mai mari decat cele ale fondurilor care investesc in actiuni, unii analisti spun ca aceste profituri sunt mai greu de realizat, intrucat pietele exotice raman de dimensiuni reduse si cu grad redus de lichiditate (posibilitatea ca un activ sa fie convertit intr-un termen scurt in bani gheata).
"Lichiditatea este o problema si asta inseamna ca s-ar putea sa nu poti sa-ti marchezi profitul cand trebuie sa vinzi", spune Frances Hudson, strateg la Standard Life Investments din Edinburgh. "Lipsa de lichiditate a acestor investitii poate fi problematica pentru unii investitori."
Dar investitorii pot sa treaca cu vederea acest neajuns in schimbul unei conversatii amuzante la cina. In iunie, Hoffman i-a invitat la Geneva pe investitorii unuia dintre fondurile lui de arta ca sa admire si sa discute la un pranz o serie de lucrari ale lui Pablo Picasso si Ed Ruscha. Arch Financial Products a organizat excursii cu degustare de vinuri si investitorii in fondul de fotografie al WMG au drept de preemptiune la cumpararea oricarei lucrari pe care o detine fondul. "E la fel de mult un stil de viata pe cat este o investitie", spune Decani.
Traducere si adaptare: Raluca Mutihac
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro