Eu nu lucrez in departamentul de previziuni, asa ca ma rezum la lucrurile pe care le pot influenta de acolo de unde ma aflu, a zis cancelarul german Angela Merkel, solicitata sa comenteze ceva despre impactul Cupei Mondiale asupra economiei germane. "Ma bucur ca o sa avem o multime de oaspeti care vor cheltui si se vor simti bine in Germania, dar noi trebuie sa ne concentram pe reformele aducatoare de crestere economica pe termen lung. Acestea sunt lucrurile pe care le pot influenta eu. In rest, sigur ca ma bucur de fiecare zecime de procent in plus la cresterea economica adus de Campionatul Mondial", a continuat Merkel.

Severitate? Modestie? Probabil nici una, nici alta, ci doar un refuz autentic nemtesc de a se imbata cu apa rece. Camera de Comert germana a prezis ca numai sumele cheltuite de sutele de mii de suporteri care vor veni in tara sa vada turneul final al Campionatului vor determina o crestere a PIB cu 0,3% sau chiar mai mult pentru 2006, ducand la 2% cresterea asteptata in acest an. Si ca vor fi create, gratie Cupei Mondiale, 60.000 de locuri de munca, lucru important intr-o tara cu o rata a somajului rezistent in jurul plafonului de 10%. Ministrul economiei, Michael Glos, a declarat la randu-i ca se asteapta ca gazduirea marii sarbatori fotbalistice sa aduca o injectie de 3 miliarde de euro economiei germane in urmatorii trei ani, in special in turism, transporturi si comunicatii. Totusi, nu toata lumea e la fel de optimista. Ultimul raport al Institutului German pentru Cercetare Economica, de pilda, avertizeaza ca nu trebuie asteptat "un efect macroeconomic spectaculos" al evenimentului. "Este foarte indoielnic ca turneul final al Campionatului va crea o asemenea dispozitie pozitiva in tara de natura sa se rasfranga asupra obiceiurilor de consum ale germanilor", sustine raportul.

Camere goale

Expertii institutului sunt de parere ca, in cel mai bun caz, economia germana se poate astepta la un plus de 0,25% de pe urma Cupei Mondiale, si chiar daca acel milion estimat de turisti straini vor veni sa cheltuiasca acei 1,8 miliarde de euro estimati, ar trebui avut in vedere ca multi alti turisti straini vor ocoli Germania pe perioada Campionatului tocmai ca sa evite imbulzeala. Aceasta logica a fost deja confirmata de hotelierii nemti, care se tem in continuare sa nu ramana cu camerele goale. "Intotdeauna cu astfel de ocazii se intampla ca turistii obisnuiti sa prefere alte destinatii. Deja un numar de congrese si conferinte care au loc in mod normal la sfarsitul lui iunie au fost amanate sau anulate", spune Stefanie Heckel, o purtatoare de cuvant a asociatiei hotelierilor germani. In plus, chiar FIFA le-a facut greutati nemtilor, calculand aiurea numarul de camere pe care le-a cerut spre a le vinde prin serviciul ei propriu de rezervari: din 45.000 de camere de hotel oferite FIFA, 16.000 au ramas neinchiriate. Potrivit Die Welt, de pilda, hotelul Estrel din Berlin a rezervat 1.125 de camere pentru FIFA, care a reusit sa gaseasca insa clienti doar pentru 40% dintre ele, rezultatul fiind ca pentru luna iunie, hotelul a ramas cu jumatate din camere goale.

Desigur, in alte zone ale economiei, efectele pozitive sunt deja vizibile. Fabricantul de televizoare Loewe a anuntat ca vanzarile i-au crescut cu 38% in primul trimestru, mai ales datorita vanzarilor de aparate cu ecran plat, iar Philips se asteapta ca vanzarile de televizoare cu ecran plat sa se dubleze. adidas, unul din sponsorii oficiali ai competitiei, conteaza pe vanzari de 1,2 miliarde de euro, iar aceeasi Stefanie Heckel sustine ca totusi sunt sperante de castig frumos cel putin pentru o parte din hotelieri, in primul rand pentru cei cu preturi mici, unde turistii nu vin sa rezerve camere cu multe luni inainte, ci apar pe parcurs, uneori abia atunci cand constata ca echipa nationala pe care o sustin reuseste sa inainteze intr-o faza superioara a competitiei.

Nu exagerati

La un alt nivel insa, analistii apreciaza ca avantajele de pe urma Cupei Mondiale nu pot fi altfel decat superficiale, din cauza contextului de cerc vicios al economiei europene: scumpirea petrolului alimenteaza inflatia, care in mai a trecut de 2% pentru a 16-a luna consecutiv in zona euro, silind Banca Centrala Europeana sa ridice iarasi dobanda, cu efecte negative implicite asupra puterii de cumparare in statele cu moneda unica. Asa se face ca actiunile companiilor care au urcat luna trecuta gratie Cupei Mondiale au ajuns acum sa scada pe pietele europene in ajunul inceperii competitiei. Nu e pentru prima data. Actiunile adidas, de exemplu, au picat cu 4,6% in timpul turneului final din Asia, din 2002, si cu 12% patru ani mai devreme. "Cine se apuca in septembrie sa cumpere televizoare cu ecran plat si ghete de fotbal? Efectul pozitiv al Cupei pentru companiile implicate se epuizeaza inca dinainte de primul meci", explica Richard Batty, director de strategie la Standard Life Investments din Edinburgh.

Si intr-adevar, dupa 9 mai, cand adidas a raportat o crestere de 37% a profitului pe primul trimestru, actiunile companiei au pierdut 10% pana la inceputul lui iunie, iar Puma, celalalt fabricant german de echipamente sportive, cu sediul la Herzogenaurach, a scazut cu 12%. adidas este furnizorul de echipamente pentru nationalele Germaniei si Frantei, iar Puma ii imbraca pe fotbalistii selectionatei italiene.

Posirca lor

Aceasta abordare seaca a pietelor financiare, greu de priceput pentru suporterul sau telespectatorul care se insufleteste abia dupa fluierul de inceput al turneului final, explica si scepticismul economistilor sau (in cazul Angelei Merkel) al politicienilor inclinati sa priveasca pe termen mai lung raportul intre banii adusi de gazduirea Cupei pe teritoriul german si sansele de redresare durabila a economiei. Partea mai rea e ca pana si neamtul de rand, despre care teoria economica spune ca entuziasmul patriotic si sportiv il va face sa cheltuiasca mai mult si sa munceasca mai bine, a inceput deja sa fie nemultumit. "O tara ca asta sa fie fortata sa bea laturi", a fost titlul dat de un ziar nemtesc articolului care anunta ca berea oficiala a actualului turneu final nu va fi autohtona, ci americana, si inca una slaba si proasta, dupa gustul teutonic - Budweiser, produsa de Anheuser-Busch. Supararea n-avea, fireste, doar motivatie patriotica; intrarea americanilor de la Anheuser-Busch, care au platit 40 de milioane de dolari (31 de milioane de euro) ca sa se afle in randul celor 15 sponsori oficiali ai Cupei, insemna ca berea lor sa ia locul traditionalului Bitburger, adica al unei marci care a fost de ani de zile partenerul oficial al Asociatiei Germane de Fotbal. In plus, Bitburger si Budweiser au avut o disputa in justitie in legatura cu dreptul de folosinta a numelui bauturii, pe motiv ca particulele "Bud" si "Bit", frecvente in reclame, seamana prea tare intre ele; in 2001, Curtea Suprema a Germaniei a decis ca Anheuser-Busch nu poate folosi forma prescurtata a marcii, "Bud", in Germania. In 2004, americanii si nemtii au cazut la pace, convenind ca primii sa poata folosi denumirea "Bud" in reclame pe durata Cupei Mondiale si sa detina drepturi exclusive de marketing pentru aceasta ocazie; in schimb, Bitburger a capatat dreptul de a-si vinde produsele la Cupa Mondiala, dar fara a-si lega numele de marca FIFA.

Sacul de bani al FIFA

Incidentul n-a ramas fara ecou in randurile organizatorilor germani ai competitiei. Franz Beckenbauer, seful comitetului de organizare german, a cerut ca fotbalul sa fie "curatat" de influenta comercialului care a ajuns sa fie mai important decat fenomenul sportiv in sine. Sondajele de opinie din Germania au aratat, intr-adevar, ca opinia publica e tot mai satula de reclamele agresive si de folosirea pasiunii pentru fotbal ca pretext pentru a vinde orice, iar sumele in crestere de la editie la editie platite FIFA de sponsorii oficiali au inceput sa scandalizeze publicul. Daca in 1982, in Spania, cei noua sponsori principali plateau in total 19 milioane de dolari, anul acesta fiecare din cei 15 sponsori principali a platit in medie cate 35 de milioane de dolari, la care se adauga cele 16,8 milioane varsate de fiecare din cei sase sponsori nationali, plus banii de la furnizorii oficiali, firmele cu contract de licenta (de pilda lantul KarstadtQuelle) si televiziunile.

Macar laptele

In unele cazuri, politica rigida a FIFA a dus la situatii de-a dreptul comice, daca n-ar fi fost enervante. In virtutea contractelor incheiate cu municipalitatile si cu operatorii privati ai celor 12 stadioane unde au loc meciurile, fiecare stadion a trebuit predat FIFA, pana la jumatatea lunii mai, in conditii "neutre", adica eliberat complet de orice urma de reclama sau prezenta a vreunei firme nelicentiate de forul fotbalistic mondial. La stadionul din Berlin, asta a insemnat ca magazinul cu articole promotionale al echipei locale, Hertha Berlin, sa fie complet golit, fiindca furnizorul oficial de echipamente al Hertha este compania americana Nike, cel mai mare competitor al nemtilor de la adidas, sponsor principal al FIFA.

In alte locuri, zelul operatorilor de stadioane a facut ca pana si numele firmelor producatoare de ATM-uri, de monitoare pentru tabela de marcaj sau de echipamente sanitare pentru toalete sa fie acoperite. Si numele unora din stadioane a trebuit sa fie schimbate, cu pretul unor conflicte costisitoare: la Hamburg, clubul Hamburger Sportsverein a fost nevoit sa plateasca jumatate de milion de euro sponsorului sau AOL, ca despagubire pentru redenumirea temporara a stadionului AOL Arena in "Stadion al Cupei Mondiale FIFA". Iar municipalitatile au intampinat dificultati incercand sa-si asume niste sarcini cu care nimeni nu le-a obisnuit pana acum. Der Spiegel a scris, de pilda, ca autoritatile publice din cele 12 orase ale Cupei s-au vazut nevoite initial sa aiba grija ca la stadioane sa nu se vanda lapte, intrucat sponsorul principal Coca-Cola detine exclusivitatea pentru vanzarile de bauturi nealcoolice in jurul terenurilor, cu exceptia apei de robinet. Dupa lungi negocieri, compania a acceptat sa permita totusi vanzarea de "bauturi lactate fara arome adaugate" (in traducere, lapte de vaca simplu).

Cat despre criticile lui Beckenbauer, acestea au avut, ce-i drept, un prim efect. Sepp Blatter, presedintele FIFA, s-a simtit obligat sa dea un interviu in Tagesspiegel si sa explice ca acuzatiile sunt nefondate. "Nu e vorba de excese comerciale. Important e parteneriatul intre fotbal, economie si televiziune, benefic pentru toate partile implicate", a vorbit ca din carte Blatter, care a recunoscut insa indirect ca a mers cam prea departe, promitand schimbari in politica de marketing a FIFA dupa incheierea actualei editii a Cupei: "O sa tintim spre optim, nu spre maxim, de-acum inainte".

Omul din Arizona

Bucuriile patriotice ale suporterilor germani au fost umbrite insa si de alte mici sacaieli. Selectionerul Jürgen Klinsmann, care are o firma de consultanta sportiva in California, a refuzat sa se mute inapoi in Germania inclusiv dupa ce a preluat echipa nationala, cu doi ani in urma, ceea ce i-a atras criticile ziarelor nemtesti si eticheta de "managerul american". Klinsmann l-a angajat acum ca antrenor pe Mark Verstegen, un expert in fitness din Arizona, care si-a adus aici conceptia revolutionara de crestere a mobilitatii fizice la fotbalisti. De aici, periodicele germane au conchis ca americanul ii pune pe jucatori sa faca exercitii nefiresti, publicand poze ridicole de la antrenamente, cu fotbalisti stand intr-un picior, in postura de balerine.

Iar daca nationala germana va juca asa de bine incat vina iesirii prea devreme din turneul final sa nu poata fi aruncata pe antrenorul din Arizona, americanii pot fi gasiti vinovati totusi pentru alte nereusite. Mascota oficiala a Cupei Mondiale, leul Goleo al VI-lea, s-a dovedit de rau augur pentru firma germana Nici AG, detinatorul exclusiv al drepturilor de productie a jucariilor Goleo. Creat de firma americana Jim Henson, aceeasi care i-a lansat pe eroii Muppets, leul Goleo n-a impresionat deloc publicul german, ba si-a mai atras si ironiile celor ce s-au intrebat de ce mascota are tricou, dar nu si sort. Nici AG a platit, dupa unele surse, 28 de milioane de euro pentru dreptul exclusiv de a pune pe piata europeana jucarii, perne, brelocuri si alte obiecte cu imaginea Goleo, insa vanzarile au fost atat de slabe, incat compania a intrat in dificultati financiare serioase, iar un tribunal din Coburg a confirmat de curand ca Nici si-a declarat oficial insolvabilitatea.

Un bordel nou

In mod cu totul neplacut pentru imaginea Germaniei serioase si sportive, presa internationala s-a grabit sa insiste pe faptul ca unul din principalii castigatori de pe urma febrei fotbalistice va fi industria erotica nemteasca. Una din fixatiile ziaristilor care au relatat despre partea de business a Cupei Mondiale a fost cel mai mare lant de sex-shopuri din tara, Beate Uhse. Cotat onorabil la bursa, cu vanzari de 280 de milioane de euro in 2004, lantul de magazine a lansat inaintea Campionatului o serie de produse noi, intre care vibratoare tematice, cu inscriptii gen "Capitan de echipa" si "Jucator de camp", o minge umpluta cu lenjerie in culorile mai multor echipe nationale, un film porno cu aluzii sportive, tricouri sexy de fotbal "pentru partenerele neglijate din cauza Cupei" sau "o bautura energizanta erotica" anume pentru serile cu meciuri.

Pe langa sex-shopuri, industria nemteasca a prostitutiei are la randu-i de castigat, judecand doar dupa faptul ca foarte aproape de Stadionul Olimpic din Berlin s-a deschis anul trecut cel mai mare bordel de lux din lume, cu o medie de 130 de clienti pe zi, numar asteptat sa se dubleze pe timpul turneului final. Expertii au estimat ca forta de munca disponibila in aceasta perioada pe piata germana a prostitutiei se ridica la nu mai putin de 40.000 de suflete. Claes Borgstrom, responsabilul guvernamental suedez pentru oportunitati egale, a declarat pentru Der Spiegel ca a cerut fotbalistilor din tara lui sa boicoteze Campionatul, pe motiv ca evenimentul sportiv va duce la o crestere fara precedent a prostitutiei la Berlin. "Asta e sansa noastra sa aratam ca nu acceptam prostitutia si traficul de fiinte umane asociat cu ea", a spus Borgstrom.

Intr-un asemenea context, doar huliganii si atacurile teroriste mai lipseau ca sa faca viata de tot frumoasa pentru organizatorii germani. Autoritatile s-au pregatit din timp pentru marsurile neonaziste programate pe durata Campionatului la Gelsenkirchen, Leipzig, Berlin si Nürnberg, pe motiv de solidaritate cu presedintele iranian Mahmud Ahmadinejad, contestatar al Holocaustului. In cinstea Cupei Mondiale, neonazistii au pus deja in vanzare un CD cu cantece, avand pe coperta imaginea lui Fritz Walter, capitan al nationalei germane la turneul final din 1954 si, mai inainte, luptator in armata hitlerista. Dar cel mai tare se tem autoritatile de potentialele ciocniri intre huliganii polonezi, considerati cei mai periculosi, dupa cei englezi, si "capetele rase" din Germania. Astfel incat, pe durata competitiei, acordurile Schengen de libera circulatie pe teritoriul Uniunii Europene sunt suspendate, ca sa impiedice accesul huliganilor in Germania, niciun politist neamt n-are voie sa-si ia concediu, fiecare meci e pazit de circa 6.000 de politisi, iar circa 2.000 de militari sunt pregatiti sa-i sprijine pe colegii lor din politie.

E=mc2

Presa straina a ironizat deja faptul ca, in astfel de conditii, sloganul oficial al competitiei a ramas "E vremea sa-ti faci prieteni". Dar organizatorii n-au gresit cu nimic construindu-si actiunile de promovare pe aceasta idee. Singura problema e de atribuire a destinatarului pentru mesajul generos al sloganului: cu alte cuvinte, daca o parte din suporterii straini, sau FIFA si ai sai, sau o parte din companiile nemtesti numai la prietenii noi nu se pot gandi cu aceasta ocazie, cea care ar avea sanse la asa ceva ar trebui sa fie Germania insasi. Publicatiile autohtone au vorbit indelung despre nevoia ca nemtii sa demonstreze acum lumii ca nu sunt reci, incapabili de distractie sau capete patrate si sa se redescopere pe ei insisi ca o natiune demna de simpatie.

Or, Germania poate sa fie "fun and cool", a zis supermodelul Claudia Schiffer, care desi traieste in Anglia, a acceptat sa participe la campania de promovare a Germaniei cu ocazia Cupei Mondiale, pozand imbracata doar in faldurile drapelului national. "Sper sa facem asa incat a purta steagul national sa fie o mandrie. In Anglia, toata lumea umbla cu steagul, inclusiv pe tricouri. Asa ceva nu exista inca in Germania", a spus Schiffer. Iar in urma ei vin guvernul si patronatele, dornice sa foloseasca evenimentul sportiv pentru un soi de rebranding national. Oficial, campania se numeste "Germania - tara ideilor" si aspira sa prezinte lumii (si compatriotilor) o imagine noua, stearsa de praf si de clisee, a oraselor germane si a societatii. Aspirina, airbag-urile, operele lui Schopenhauer sau Goethe sunt daruri facute de Germania culturii si civilizatiei mondiale - asa ca asta trebuie reamintit celor ce vin aici sa se uite la meciuri.

FC Deutschland GmbH, grupul care se ocupa de campania de rebranding, a selectat 365 de "locuri ale creativitatii" culturale, tehnologice, stiintifice sau de business, propuse de institutii sau de persoane din tara, iar fiecare din ele are rezervata pentru mediatizare cate o zi din anul Cupei.

Pe "Aleea Ideilor" din Berlin au aparut sculpturi uriase ale marilor inventii germane - o presa tipografica, un automobil, o caseta video, cateva note muzicale dintr-o compozitie a lui Beethoven, o aspirina sau formula lui Einstein Eamc2. Dar rezultatul ofensivei e inca greu de presupus. Mai ales ca imprietenirea cu restul lumii, gratie unor astfel de gaselnite, ar putea sa fie o problema mai simpla decat imprietenirea germanilor cu ei insisi. Caci spiritul cartitor nemtesc, pornit sa condamne orice exces, a inceput deja sa se intrebe ce legatura e intre picioarele frumoase ale modelului Heidi Klum (cea care in cadrul campaniei promoveaza bucataria tarii ei) si bietii jucatori care cauta victoria pe gazon. De asta gazduim Cupa Mondiala, ca sa ignoram tocmai fotbalul? Nu, Deutschland nu trebuie sa fie cu orice pret über alles. Cel putin nu acum, asa, peste capul lui Ballack.