Nicola Meuli, directorul retelei Agip, intelege putin limba romana, desi a venit in Romania de un an si cateva luni. Vorbeste si portugheza, limba tarii in care a stat patru ani si a consolidat o retea de 50 de benzinarii Agip. Desi a dezvoltat o cariera internationala in cadrul grupului Eni, cel mai mare operator petrolier din Italia si unul dintre cei mai importanti din Europa, Meuli spune ca nu a avut nevoie sa invete engleza, mai ales pentru ca popoarele latine inteleg usor italiana lui natala, dar si pentru ca in comunitatile unde merge, numarul conationalilor sai este suficient de mare. La fel e si in Romania, unde italienii reprezinta cea mai numeroasa comunitate straina (in jur de 100.000 de persoane) si pe care grupul Eni s-a bazat atunci cand a decis sa intre cu afaceri aici in 1997.

Limba italiana n-a fost insa prea bine invatata de consumatorii romani, dat fiind ca - desi grupul Eni a fost printre primele nume straine din retailul de carburanti venite in Romania, alaturi de Shell - reteaua de benzinarii ale Agip a ramas inca la 25 de statii si o cota de piata de 2%, care plaseaza operatorul italian pe cea mai joasa pozitie in topul retailerilor de carburanti.

“Suntem multumiti cu pozitiile bune ale benzinariilor noastre si deocamdata nu vizam cresterea retelei in Bucuresti”, sustine Nicola Meuli. De fapt, desi o crestere a retelei era programata pentru anul trecut (fiind anuntata de la inceputul lui 2007 o investitie de sapte milioane de euro in constructia sau achizitia a patru-cinci benzinarii), aceasta investitie nu a fost realizata. Ultima investitie mai importanta facuta de italienii de la Agip a fost achizitia in 2006 a doua benzinarii Fix Oil detinute de catre T.I.S. Invesment Limited din Cipru. Odata cu achizitia celor doua benzinarii, in valoare de 3,7 milioane de euro, italienii au decis sa construiasca si o benzinarie de la zero, astfel ca 2006 a fost anul in care reteaua Agip a ajuns la 26 de benzinarii. Saltul din 2006 a venit dupa mai multi ani in care reteaua Agip a stagnat la aproximativ 20 de statii, majoritatea construite la sfarsitul anilor ‘90. Momentul favorabil al constructiei benzinariilor explica de ce statiile din reteaua Agip sunt in zone premium, mai ales in Bucuresti, unde din 2007 legislatia interzice constructia de benzinarii in centrul orasului. Astfel, daca Agip are o cota de piata de 2% in general, in Bucuresti are o cota de 8-9%, ceea ce o face foarte atractiva pentru preluari si tintita de toti operatorii locali pentru preluari. Oficialii Agip spun insa ca nu vor sa vanda reteaua, ci sa o extinda. Desi extinderea merge incet, planurile de viitor au ramas in picioare: Nicola Meuli vrea sa foloseasca bugetul de 36 de milioane de euro pe care i l-a incredintat pentru urmatorii patru ani compania cu sediul la Roma, scopul acestui buget fiind atingerea unei cote de piata de 8% in Romania (similara in aceste conditii unei retele de cel putin 100 de benzinarii).

Pentru inceput, Meuli vrea sa dubleze ponderea benzinariilor Agip in ansamblul pietei si sa ajunga la 50 de statii. “Prin dublarea ponderii Agip pe piata romaneasca dorim in special sa fim prezenti in zone ale tarii unde deocamdata marca Agip nu este activa”, spune Meuli, referindu-se prin aceasta in special la zona de nord-vest, despre care se spera ca va fi traversata in curand de o autostrada spre Ungaria si apoi spre Europa de Vest. O alta tinta este autostrada A2 (Autostrada Soarelui), unde Ministerul Transporturilor a concesionat deja terenurile catre cei mai mari operatori de benzinarii de pe piata (Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL), dar si catre Agip.

Astfel de dezvoltari pentru zone de autostrada ar fi, in opinia lui Meuli, o motivatie buna pentru a lansa programul de investitii anuntat anul trecut si la care nici nu se gandeste sa renunte, chiar daca este in acest moment cel mai mic operator de pe piata. Agip este totusi parte a celui mai mare grup petrolier prezent in Romania - Eni face parte din liga mare a companiilor petroliere europene, cu afaceri de peste 30 de miliarde de euro in 2007 si cu un profit net de 3,3 miliarde de euro in primele trei luni ale acestui an - si singurul operator de pe piata care nu numai ca nu are nicio rafinarie in tara, dar nu are niciuna nici in apropiere, cumparand carburanti de la rafinariile din Romania. Pentru comparatie, nici MOL nu are rafinarie in Romania, dar aprovizionarea din Ungaria nu este atat de dificila, plus ca tot ceea ce cumpara de la rafinariile din Romania, in special de la Petrobrazi, este in volum mult mai mare. Agip vrea sa incerce deci ca prin planurile sale de investitii sa depaseasca pozitia de operator din liga mica sau macar sa aiba o pozitie mai putin vulnerabila:

“Pentru a avea o pozitie confortabila, cota de piata necesara este de cel putin 8%”, spune Nicola Meuli. Italianul crede ca aceasta pondere poate fi atinsa prin realizarea de noi investitii, prin achizitionarea de statii existente, dar si prin cresterea vanzarilor. Ultimul capitol este mai complicat, deoarece nu numai Agip ar dori o crestere a volumelor vandute, intreaga piata a carburantilor fiind estimata sa creasca anual cu 5-7%.

Rompetrol Downstream a luat in calcul o crestere cu 20% a vanzarilor de carburanti pentru acest an, iar pentru la anul vizeaza o majorare in ritmul pietei, in conditiile in care are in plan o retea tripla de benzinarii pana la sfarsitul lui 2009, fata de cele 350 de statii de acum. Si Lukoil intentioneaza sa isi extinda reteaua, prin adaugarea a 50-60 de statii in completerea celor 300 pe care le are in prezent, desi directorul companiei, Constantin Tampiza, anuntase anul trecut ca a renuntat la investitii de opt milioane de euro in benzinarii din cauza cresterii pretului terenurilor.

Lupta pentru cota de piata

Evolutia Agip