Google tocmai a lansat un magazin de clipuri - Google Video - de unde oricine poate descarca cate filmulete vrea, in timp ce Yahoo! are tot felul de servicii de muzica digitala si radiouri online, cu promisiunea ca va urma o avalansa de show-uri TV transmise pe Internet. Viitorul pe online va fi multimedia, spun specialistii. Insa pentru ca toate astea sa se intample, este nevoie de un Internet nou, o retea mondiala de cinci-zece ori mai rapida decat cea de astazi si care, evident, va costa o avere.  Pericolul este ca acest Internet de tip nou sa nu se mai nasca niciodata.

Cel putin asa ameninta cativa giganti ai industriei telecom - ultimul pe lista este Deutsche Telekom - care isi vad profiturile puse in pericol de catre furnizorii de servicii multimedia online, cum sunt Google sau Yahoo!.

Aparent, intre cele doua business-uri - construirea de infrastructura pentru internet si furnizarea de servicii multimedia (filme, muzica) pe acea infrastructura - nu exista nici o legatura. Insa gigantii telecom se plang ca investitiile lor de miliarde de dolari in retele nu vor mai apuca sa se amortizeze daca Google, Yahoo! si altii ca ei vor continua sa "zburde" pe cabluri, permitandu-le clientilor sa descarce o multime de filme sau melodii care nu fac altceva decat sa incarce retelele si sa necesite noi si noi "upgrade-uri".  Adica tot mai multi bani.

Operatorii telecom au gasit si o solutie pentru problema lor, care insa genereaza aprige controverse. Verizon, AT&T Inc. sau Deutsche Telekom sustin ca vor limita accesul la noile lor retele de "superInternet" pentru companiile a caror profitabilitate depinde de viteza de transfer a datelor - vezi Google, Yahoo! sau Amazon - daca acestea nu vor finanta si ele constructia noilor retele, pe baza unui model ce ar urma sa fie stabilit de comun acord. Acest comun acord nu numai ca nu exista, dar furnizorii de servicii multimedia resping vehement initiativa operatorilor, sustinand ca astfel vor aparea noi monopoluri (furnizorii care vor accepta sa-i plateasca pe operatorii telecom vor fi tratati preferential), libertatea Internetului va fi compromisa, iar accesul internautilor la paginile web va fi conditionat de acordurile incheiate la varf intre diverse corporatii. 

In Europa, Deutsche Telekom este operatorul care se afla in prima linie a disputei. Totul a plecat de la planurile companiei de a investi trei miliarde de euro pentru a crea o noua retea de fibra optica in standard VSDL (Very High Speed Digital Subscriber Line), care ar urma sa includa intr-un inel de mare viteza 50 de orase din Germania pana in 2007. Intr-un interviu acordat recent saptamanalului german WirtschaftsWoche, directorul executiv al companiei, Kai-Uwe Ricke, a amenintat ca "noua infrastructura de date, cu o rata de transfer a datelor de 50 MB/secunda, nu va fi realizata daca nici clientii nostri si nici companiile de tipul Google nu sunt pregatite sa plateasca pentru o asemenea viteza a retelei".

Mai mult, Ricke sustine ca toate companiile care se folosesc intensiv de infrastructura web ar trebui "sa plateasca partea lor". In plus, Deutsche Telekom este din nou varful de lance in necontenitul conflict al operatorilor telecom cu autoritatile de reglementare, gigantul german solicitand de aceasta data oficiului federal, dar si autoritatilor de la Bruxelles sa o lase mai moale cu reglementarile si sa-i permita operatorului german nu doar sa aleaga fara nici o restrictie cui ii acorda acces la propria retea, ci sa filtreze si continutul ce ar urma sa o "traverseze".

De unde atata inversunare? Kai-Uwe Ricke a detaliat: "Avem un mare interes de a colabora cu alte companii care vor sa ne utilizeze reteaua. Google, Yahoo!, Amazon de-abia asteapta sa ne foloseasca infrastructura pentru a vinde filme si alte tipuri de continut digital fara a contribui macar cu un eurocent la investitie, desi au nevoie de noi pentru ca afacerile sa le mearga asa cum si-au propus".

Kai-Uwe Ricke se mai intreaba "ce ar trebui sa se intample pentru ca Google sau Amazon sa contribuie la realizarea acestor infrastructuri? Viitorul acestor companii este dependent de garantia noastra ca le vom asigura servicii Internet  la calitatea de care au ei nevoie pentru ca lor sa le functioneze noile aplicatii. Nu se poate ca doar clientii nostri sa fie cei care platesc o taxa lunara pentru aceasta noua lume minunata. Pentru un film e nevoie de o alta calitate a netului decat cea pentru a verifica mailul". 

Daca acest conflict abia se naste in Europa, razboiul e deja intr-un stadiu mai avansat in Statele Unite, unde Congresul se pregateste sa dezbata un proiect de lege care le-ar permite operatorilor telecom si de cablu sa impuna taxe suplimentare companiilor Internet in schimbul utilizarii infrastructurilor de mare viteza.

"Cheltuim o avere, miliarde si miliarde de dolari, pentru a construi si a mentine retele de date si telefonie, pentru a aduce cabluri in casele oamenilor - facem totul pentru retelele pe care Google intentioneaza sa le exploateze la maximum cumparand doar cateva servere ieftine", a declarat pe un ton iritat John Thorne, prim vicepresedinte al Verizon Communications, unul dintre gigantii telecom americani care investeste cateva miliarde de dolari pentru a construi o retea de fibra optica prin care va oferi acces rapid la Internet si servicii de cablu TV in intreaga tara.

La fel de vehement e si Ed Whitacre, director executiv al AT&T, care se intreaba, referindu-se la Google si la furnizorul de servicii de telefonie prin Internet Vonage Holding Corp., "daca nu cumva aceste companii vor veni intr-o buna zi sa-mi ceara sa utilizeze infrastructura noastra pe degeaba!". Seful AT&T alunga insa repede un asemenea "cosmar", declarandu-se convins ca asa ceva nu se va intampla.

Viitorul Internetului este in pericol. Libertatea netului este amenintata. Cresterea economica va avea de suferit. Sunt doar cateva din declaratiile "taberei Google", care demonstreaza ca nici una dintre partile implicate in aceasta afacere nu ezita sa foloseasca toate armele permise in acest conflict.

Nici celebrul Vinton Cerf, supranumit "Parintele Internetului" pentru ca a inventat protocolul de comunicatii TCP/IP pe care se bazeaza functionarea retelei mondiale de computere, nu sta deoparte, incercand sa incline balanta in favoarea companiilor ale caror afaceri se bazeaza pe serviciile internet. O alegere previzibila daca ne gandim ca Cerf a fost cooptat de Google ca vicepresedinte si... Chief Internet Evangelist - o titulatura unica in industrie, ce se potriveste intr-adevar ca o manusa pentru un om care a schitat arhitectura Internetului.

Cerf descrie un viitor sumbru al Internetului, pe care il vede lipsit de libertate, discriminatoriu cu firmele mici care se ridica pe baza unor idei inovatoare si lipsit de functiile sale de catalizator al cresterii economice si competitivitatii globale. El sustine de altfel ca dezbaterile din acest moment nu privesc pur si simplu o problema de afaceri, ci chiar viitorul Internetului.

Viviane Reding, comisarul european pentru societatea informationala, a respins sec solicitarile Deutsche Telekom de a-si construi noua retea de fibra optica fara a fi impuse obligatii din partea autoritatilor de reglementare: "viitorul pietei telecom nu poate fi in nici un caz unul in care sa apara noi monopoluri pe baza celor vechi".

Si de cealalta parte a Atlanticului ideile sunt aproximativ aceleasi, aici punandu-se insa accent pe faptul ca pretentiile operatorilor vor limita succesul inovatiilor bazate pe web, iar consumatorii vor avea un acces limitat, la o viteza inferioara, catre paginile web care nu sunt "partenere" cu furnizorii de servicii Internet. Si aceasta chiar daca un consumator va plati o suma lunara pentru a avea, sa spunem, acces ultrarapid la orice pagina web care necesita o asemenea viteza de transfer a datelor - lista paginilor web "favorizate" urmand a fi stabilita de operatorii de telecomunicatii. Daca lupta intre cele doua tabere este inca indecisa, un singur lucru se anunta ca fiind sigur: operatorii telecom si furnizorii de multimedia online o sa ajunga la un compromis, pentru ca banii trebuie sa vina de la ei, si in nici un caz de la consumatori.