CAND SE VA DA DRUMUL LA CREDITAREA ECONOMIEI REALE?

Ca si anul trecut, bancile raspund ca respectiva creditare nu a fost de fapt oprita niciodata, doar ca ea a ramas rezervata pentru cei cu risc redus de nerambursare, respectiv multinationalele, companiile private mari, cele de stat si autoritatile publice, in timp ce segmentul IMM-urilor, desi explorat in continuare, a pus cele mai mari probleme din punctul de vedere al creditelor neperformante. Situatia se va mentine cel mai probabil si la anul, judecand dupa estimarea lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, care a explicat ca este o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia creste: "Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau atunci cand ploua" - cu alte cuvinte, reluarea creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit deja din recesiune. In aceeasi cheie trebuie interpretate si declaratiile recente ale lui Dominic Bruynseels, CEO al BCR, cea mai mare banca din Romania, care spunea ca "pentru reluarea creditarii, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile", referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de cererea solvabila scazuta din economie. Este de asteptat, in schimb, sa continue explorarea unui segment cu potential bun, respectiv creditarea pentru obtinerea de fonduri europene; CEC a luat in 2010 un start puternic in acest sens, cu birouri de fonduri europene deschise in majoritatea judetelor si cu o predilectie pentru finantarea de proiecte in agricultura, unde ponderea creditelor neperformante este aproape de zero, conform sefului CEC, Radu Gratian Ghetea.

CE SANSE (MAI) ARE CREDITAREA DE CONSUM?

John Bell, seful de retail de la RBS Bank Romania, spunea recent ca Romania ramane o tara a creditului de retail si ca el crede in potentialul acestui segment - o afirmatie probabil surprinzatoare pentru cine nu priveste la gradul inca scazut de bancarizare in Romania si pentru cine n-a studiat interesul consumatorilor fata de competitia in plina desfasurare intre ofertele de carduri cu promotii ale bancilor, care atrag clientii fie cu bonusuri si reduceri la cumparaturile in magazinele partenere, fie cu dobanzi reduse ori zero la plata ratelor, fie cu returnarea unei parti din cheltuieli. Cardul ramane in continuare un produs la ordinea zilei in ciuda avertismentelor unor analisti ca pe baza lui ar putea avea loc urmatoarea "bula" a creditarii de consum; e drept insa ca bancile se protejeaza de astfel de consecinte, daca avem in vedere ca majoritatea ofertelor cu adevarat importante pe acest segment sunt adresate clientilor cu venituri peste medie. In plus, oamenii din banci si asigurari sunt de acord ca orice semn de ameliorare reala sau potentiala a puterii de cumparare va recanaliza imediat resursele disponibile de bani de la economisire spre consum, inclusiv spre consumul pe credit, intrerupt prea brutal si prea recent de criza pentru ca mentalitatea oamenilor sa se fi reorientat in mod fundamental spre un stil de viata prudent si econom.

CE SE VA INTAMPLA CU CREDITELE NEPERFORMANTE?

Raportul grupului ungar OTP din noiembrie preciza ca ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului sistem bancar din Romania, singura tara din Est pentru care grupul considera ca perspectiva economica s-a inrautatit, si ca "nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de a doua jumatate a anului viitor". Agentia de rating Fitch, intr-un raport publicat luna trecuta, aprecia ca volumul creditelor neperformante va creste in Romania pana la jumatatea lui 2011, dupa care ar putea incepe sa scada, cu mentiunea insa ca orice depreciere mare sau de durata a leului ar influenta negativ aceasta evolutie. Fitch afirma ca imprumuturile indoielnice si clasificate ca pierderi au ajuns deja la 20,2% din totalul creditelor la sfarsitul lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul lui 2008, iar ponderea celor in valuta este de 63%, de unde si sensibilitatea la eventuale miscari ale cursului valutar. Expertii agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor din Romania este sustinut de "marje de profit inca solide si de rate acceptabile ale solvabilitatii", precum si ca lichiditatea din sistem este confortabila, ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate financiara "semnificativa" in rezolvarea problemelor de calitate a activelor. In aceste conditii, lupta pentru atragerea clientilor care vor dori sa-si refinanteze creditele va defini anul 2011 din punctul de vedere al concurentei intre banci atat in segmentul companiilor (in special al IMM-urilor), cat si al clientilor persoane fizice.

VOM AVEA LA FEL DE MULTE BANCI CA SI PANA ACUM?

In conditiile in care cererea solvabila de credite s-a redus continuu pe parcursul ultimilor doi ani, bancile au renuntat la planurile de extindere, au inchis din sucursale si au redus schema de personal, insa pe piata raman in continuare o serie de banci mici cu activitate redusa, care rezista fie prin specializari ale serviciilor, fie prin vointa grupurilor-mama care isi mentin aici capete de pod in asteptarea unei reluari a cresterii economice. Daca ele vor face obiectul unor vanzari de catre grupurile-mama e greu de spus, avand in vedere cat de imprevizibila e situatia financiara din zona euro. Operatiuni de vanzare nu sunt insa excluse nici pentru bancile de talie mai mare, atata vreme cat situatia particulara a grupurilor-mama o va cere. Pe parcursul anului trecut s-a vorbit pe rand despre o cumparare de catre Piraeus Bank a pachetului majoritar al ATE Bank, de cumpararea filialelor grecesti ale bancilor elene de catre cele din Romania ori de fuziuni intre Eurobank si Alpha sau Piraeus si Marfin; in functie de evolutia economiei grecesti, speculatii similare vor continua, cu sau fara finalizare printr-o tranzactie. Mai certa este vanzarea de catre grupul austriac Volksbank a operatiunilor sale din Europa de Est, inclusiv din Romania, un cumparator potential fiind Sberbank din Rusia, conform presei austriece. De altfel, un factor de care va trebui tinut cont in 2011 va fi interesul bancilor din tari ca Rusia, Turcia, China sau America Latina fata de pietele din Europa de Est, un prim nume pronuntat in legatura cu Romania fiind cel al bancii turcesti Isbank.

VA CRESTE NUMARUL ASIGURARILOR REZILIATE?

In 2009 si, partial, in 2010, asiguratorii au simtit din plin ce inseamna scaderea puterii de cumparare si a increderii publicului in institutiile financiare. Multi clienti s-au grabit sa-si rezilieze contractele de asigurare, chiar daca, de cele mai multe ori, banii pe care i-au primit echivalau cu o suma mai mica decat totalul contributiilor platite lunar sau anual pana atunci. A doua jumatate a anului 2010 i-a mai linistit pe asiguratori - rata rezilierilor a scazut, iar pe unele clase de asigurari, vanzarile noi chiar au inceput sa creasca. Acestia estimeaza ca tendinta va fi aceeasi si pentru 2011, cand numarul contractelor rascumparate va scadea semnificativ. Mai mult, sefii din asigurari spun ca 2011 va fi anul in care si segmentul contractelor de grup isi va reveni. Au deja semnale de la angajatorii care vor sa readuca asigurarile in pachetele de beneficii extrasalariale.

CATE LOCUINTE VOR FI ASIGURATE OBLIGATORIU PANA LA SFARSITUL ANULUI?

Proiectul introducerii asigurarilor obligatorii de locuinte a fost inca de la inceput foarte controversat si, desi valoarea primelor a fost stabilita la un nivel accesibil pentru toata lumea, din cele peste opt milioane de locuinte, mai putin de 100.000 au fost asigurate. Reprezentantii Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) spun ca pentru atingerea obiectivelor ar trebui sa se ajunga la un ritm de 4.000 de polite emise pe zi, de aproape patru ori mai mult decat in prezent. Totusi, daca si in 2011 se va pastra acelasi ritm in ceea ce priveste incheierea de polite obligatorii, atunci anul acesta se va incheia cu mai putin de 300.000 de locuinte asigurate, adica mai putin de 5% din totalul locuintelor pentru care trebuie facuta o astfel de polita.

CARE VOR FI CELE MAI VANDUTE ASIGURARI IN 2011?

Singurul segment care in 2011 nu a fost deloc afectat de scaderea puterii de cumparare a fost cel al planurilor financiare pentru copii. Asiguratorii mizeaza pe acelasi segment si pentru anul 2011 si estimeaza ca vor avea cresteri ale vanzarilor. In acelasi timp, este asteptata o evolutie si pentru asigurarile medicale atat din vanzarile pentru clienti individuali, cat si din cele pentru companii. Pe de alta parte, nu la fel de optimiste sunt previziunile in ceea ce priveste vanzarea de asigurari CASCO. Multi dintre clientii vechi aleg sa nu reinnoiasca politele existente, iar clientii noi se lasa asteptati, de vreme ce nici vanzarile de masini nu par sa-si revina.