Venirea lui Volker Raffel în funcţia de CEO al E.ON România, business de peste 1,4 mld. euro, coincide cu lansarea unui program de investiţii record la nivel local. Care sunt priorităţile mandatului său într-o decadă în care se construieşte o nouă lume a energiei?

Cu o vechime de 22 de ani în cadrul E.ON, Volker Raffel este absolvent de studii tehnice universitare, cu specializarea fizică, precum şi de studii de inginerie în Franţa, cu specializarea energie şi energie nucleară. În ultimii ani a deţinut diverse funcţii de conducere, cea mai recentă fiind de director pentru managementul energiei, comunicare şi coordonare la PreussenElektra, compania de energie nucleară a grupului german. Din august, a preluat funcţia de CEO al E.ON România, business de 1,4 miliarde de euro axat pe distribuţia şi furnizarea de gaze şi energie. Aceasta nu este însă prima interacţiune a sa nici cu România şi nici cu compania, numită pe atunci Electrica Moldova, în a cărei privatizare a fost implicat. “Din 2004 am condus participarea E.ON la privatizarea companiilor de furnizare şi distribuţie de energie din România şi am lucrat ca şef de strategie în E.ON Moldova iar, după separarea activităţilor de distribuţie de cele de furnizare, în anul 2007, ca director general adjunct în cadrul E.ON Moldova Distribuţie”, a spus Volker Raffel, în cadrul ultimei ediţii a evenimentului Meet the CEO. Raffel spune că la acel moment nu erau foarte mulţi doritori să vină la Bacău, mai ales că tot ce ţinea de această industrie se decidea la Bucureşti. Însă i-a plăcut ideea şi i-au plăcut oamenii pe care i-a cunoscut. “Este adevărat că am avut un şoc cultural (zâmbeşte). Însă am avut acest şoc nu când am venit în România, ci câţiva ani mai târziu, când am revenit în Germania: atunci mi-am dat seama că aici e un mediu mult mai prietenos.” Momentele în care cariera lui Volker s-a intersectat cu cea a fostei Electrica Moldova devin astfel cheie. Pe de o parte privatizarea a adus la schimbarea radicală a companiei, începând cu numărul de angajaţi până la performanţa reţelelor, iar pe de altă parte noul său mandat începe într-un context de transformare fără precedent a sectorului energetic.

Pe firul schimbării

Azi, Delgaz Grid, compania de distribuţie a grupului E.ON România, administrează o reţea de gaze naturale de peste 23.000 km în 20 de judeţe din partea de nord şi de vest şi o reţea de electricitate de aproape 82.000 km în şase judeţe din Moldova. Într-o perioadă care va redefini modul în care se va produce şi consuma energia, cu aceste cifre în spate şi 3,4 milioane de consumatori conectaţi, de strategia E.ON România va depinde, parţial, succesul României pe calea tranziţiei energetice. Dar în ciuda traseului profesional, energia nu a fost prima pasiune a lui Raffel. Ca o coincidenţă, totul avea să înceapă însă cu o scânteie sau mai bine spus un scurtcircuit.

“Când am terminat şcoala nu eram încă decis asupra profesiei pe care să o urmez. În 1992 îmi doream să merg în Canada, unde să am parte de o aventură pe cinste. Prietenii mei mi-au spus însă: «Dacă vrei cu adevărat să ai parte de aventură, du-te în estul Europei». Mă gândeam că ar fi interesant, mai ales că această parte a lumii trecea prin transformări puternice după căderea comunismului. Şi aşa am ajuns în Letonia, unde câştigam ceva bani predând limba germană şi lustruind maşini.” Într-o zi însă, Letonia a trecut printr-o pană de curent naţională, care a durat mai multe zile. În România, de exemplu, în 1977, a fost înregistrată o avarie completă de sistem, care a durat 4-5 ore, dar ale cărei pagube cauzate economiei le-au depăşit pe cele ale cutremurului, după cum spun mai mulţi specialişti din piaţă. “Pe lângă faptul că rămăsesem fără lumină, nu mai funcţiona nimic, nici frigider, nici televizor, nimic... am rămas şi fără apă (pompele nu mai funcţionau). Şi desigur şi fără căldură. Atunci am realizat pe propria-mi piele cât de dependenţi suntem de energie. Iar faptul că mi-a plăcut şi am studiat fizica m-a făcut să mă îndrept spre domeniul energiei. Apoi am studiat ingineria energetică şi am ştiut că acesta este domeniul în care vreau să fiu activ şi acesta este şi astăzi.”

Paradoxal, acum, prin înscrierea Europei într-o luptă fără precedent împotriva poluării, ţinta asumată fiind de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 cu o ţintă intermediară de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, sectorul energetic este supus unor presiuni istorice. Redresarea economică post-pandemie a dus la o creştere peste aşteptări a consumului de resurse, dar poluarea fost taxată usturător prin certificatele de emisii tot mai scumpe. Astfel, energia şi gazul natural au atins niveluri de preţ record, marea temere pentru această iarnă, şi nu numai, fiind chiar disponibilitatea acestor resurse, indiferent de cost. România, cel de-al doilea producător de gaze naturale la nivelul UE, o ţară cu un mix energetic de invidiat, se află la începutul tranziţiei energetice într-o situaţie foarte delicată.

Consumul de energie este în multe zile acoperit cu perfurzii din Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria, importurile ajungând chiar la o treime din consum, iar pe partea de gaze umbra marelui Gazprom este mai puternică decât niciodată, gazul din Marea Neagră stând blocat de valurile de schimbări legislative. Norocul nostru? Importurile, spun oamenii din piaţă. Situaţia în care se află România din punct de vedere energetic este astfel aproape de neimaginat, dar este rezultatul direct al lipsei de investiţii din sector în ultimii 30 de ani.” Sunt mai multe cauze ale acestor evoluţii, pornind de la contextul economic care a generat o cerere crescută de materii prime şi materiale, implicit de energie, continuând cu interdependenţa pieţei din România de pieţele regionale, care atrage o aliniere a preţurilor interne cu cele externe şi ajungând la deficitul de capacităţi de producţie de energie şi scăderea cantităţilor de gaze din intern cu care se confruntă România. Aşadar, creşterile din ultimele luni nu sunt cauzate de liberalizare, ci sunt consecinţa schimbării dramatice a condiţiilor din piaţa internaţională şi europeană.”

Scurt CV

Din 1999 a început să lucrez în departamentul de afaceri internaţionale al E.ON, activând în diferite ţări.

Din 2004 a condus participarea E.ON la privatizarea companiilor de furnizare şi distribuţie de energie din România şi a lucrat ca şef de strategie în E.ON Moldova. După separarea activităţilor de distribuţie de cele de furnizare, în anul 2007, a lucrat ca director general adjunct în cadrul E.ON Moldova Distribuţie.

Din 2008 a condus departamentul economic de energie, iar din 2010 pentru toate centralele electrice E.ON din Germania.

Din 2016 a continuat acest lucru pentru centralele nucleare E.ON, activând în acelaşi timp şi ca şef al biroului de strategie, comunicare al Consiliului Director şi ca ofiţer de conformitate. A fost negociator în finalizarea acordului industriei nucleare din Germania cu guvernul federal german în 2021, care a pus capăt celor 10 ani de litigii care au început după incidentul de la Fukushima (Japonia).

Din august, 2021, Volker Raffel este noul CEO al E.ON România.

Start la investiţii

Din partea E.ON însă, pe partea de investiţii, veştile sunt bune. Sunt fericit să vă spun că, la scurt timp după ce am preluat noul rol, am primit sprijin de la Essen (sediul central) să aducem investiţiile noastre la un nivel, aş zice, record. E.ON a investit în fiecare an sume importante şi bugetele de investiţii au tot crescut.” Anul trecut, investiţiile consolidate ale grupului E.ON România au fost în valoare de 580 milioane de lei (120 milioane de euro), în creştere cu 24% comparativ cu 2019. Pentru anul acesta bugetul consolidat de investiţii este de 711 milioane lei (145 milioane euro), cu peste 22% mai mult decât anul trecut. Cea mai mare parte a sumei, respectiv aproximativ 666 milioane de lei (136 milioane euro) este destinată distribuţiei de energie electrică şi gaze naturale. Mai mult, pentru anul viitor ne-am propus investiţii record de 980 milioane lei (194 milioane euro), acestea fiind cele mai mari de la intrarea E.ON pe piaţa de energie din România! Vorbim de o creştere de peste 38% (+269 milioane lei/49 milioane euro) faţă de valoarea alocată anului curent. Cea mai mare parte a sumelor, respectiv peste 910 milioane de lei (180 milioane euro), va fi alocată pentru accelerarea investiţiilor în modernizarea, extinderea şi digitalizarea reţelelor, în special contorizare inteligentă.”

Extinderea sistemului de distribuţie pentru racordarea de noi consumatori este şi acesta unul dintre obiectivele prioritare. “Suntem conştienţi de rolul racordării la utilităţi în procesul de dezvoltare locală, precum şi pentru asigurarea unui nivel de trai decent pentru populaţie. Pentru extinderea reţelelor prin racordarea de noi consumatori am alocat, în acest an, din surse proprii, o finanţare de 34 milioane de euro, ceea ce reprezintă o suplimentare cu peste 300% faţă de anul trecut. Pentru anul viitor, am alocat 54 milioane de euro, de cinci ori mai mult în comparaţie cu anul 2020.” Pe parte de gaz, numărul clienţilor racordaţi a crescut cu 56%, de la 1,2 milioane în 2005 la 1,8 milioane în prezent iar pe parte de electricitate numărul clienţilor racordaţi a crescut cu aprox. 11%, de la 1,3 milioane în 2006 la 1,5 miloane în 2020. Contorizarea inteligentă este alt capitol important. “Pentru 2022, bugetul destinat contorizării inteligente în reţeaua de energie electrică va creşte cu aproape 400% şi va ajunge la 24 milioane euro. Anul viitor avem în plan să montăm peste 60.000 de contoare inteligente.” Astfel, până la sfârşitul perioadei de reglementare (2020-2023) E.ON a planificat investiţii de circa 611 milioane euro în România, din care 46 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile atrase.

“Această creştere substanţială a investiţiilor noastre în România este cu atât mai semnificativă cu cât are loc într-un context dificil, în care companiile din sectorul energetic trebuie să facă faţă unor constrângeri apăsătoare venite din planurile de reglementări, fiscal şi legislativ. Dar, pe de altă parte, mai arată şi încrederea extraordinară a grupului E.ON, pe termen lung, în piaţa din România.”

Drumul spre noua lume

Raffel spune clar că misiunea sa aici este să consolideze rezultatele obţinute până acum de grupul E.ON în România, mergând mai departe către obiectivul strategic, acela de a fi o companie dedicată tranziţiei către noua lume a energiei: sustenabilă, digitală şi verde, orientată spre satisfacerea nevoilor clienţilor. “Întreaga strategie a E.ON este centrată pe ceea ce noi numim «noua lume a energiei». Mai exact, aceasta înseamnă că în tot ceea ce facem urmărim decarbonizarea, descentralizarea, inovarea serviciilor şi digitalizarea aprovizionării cu energie.”

În această nouă lume, reţelele sunt esenţiale pentru tranziţia energetică, trecerea consumatorilor de energie în tabăra producătorilor, devenind astfel prosumatori, fiind una dintre mega-tendinţele acestei perioade. “Din 2018 şi până în prezent, am încheiat la nivel naţional parteneriate pentru realizarea şi predarea la cheie a mai mult de 220 de centrale electrice fotovoltaice, pentru tot atâtea companii, valoarea totală a proiectelor însumând peste 40 de milioane de euro.” Dintre acestea, 70 de proiecte sunt finalizate, alte 150 de parteneriate cu clienţi industriali legate de tranziţia acestora spre zona de producţie fiind în derulare. Dar nu doar industria vrea producţie, consumatorul casnic este la fel de interesat să-şi declare independenţa faţă de reţea.

“Pe segmentul rezidenţial vedem că numărul prosumatorilor a crescut semnificativ, de exemplu, dacă la sfârşitul anului 2020 aveam circa 120 de prosumatori conectaţi la reţea, după primele 9 luni ale acestui an avem circa 1.580 de prosumatori (cu o putere instalată de peste 7.094 kW) ceea ce reprezintă o creştere de 13 ori. Credem că tendinţa se va accelera, dacă vor continua programele guvernamentale pentru dezvoltarea micilor producători de energie.” Ca operator de sisteme de distribuţie la nivel european, Raffel spune că E.ON are un rol important de jucat în menţinerea echilibrului viitor în reţele, în special la nivel local. “Mai exact, trebuie să dezvoltăm reţele inteligente care să fie capabile să preia şi să transporte energie din surse multiple şi distribuite pe scară largă, de exemplu, turbine eoliene, sisteme de energie solară concentrată, panouri fotovoltaice şi, poate, vehicule electrice hibride conectate. Iar asta înseamnă că trebuie să investim susţinut în modernizarea şi extinderea reţelelor. De aceea, la acest capitol, aşa cum am menţionat anterior, avem în vedere o creştere semnificativă a valorii investiţiilor.”

Pe zone de gaze, Raffel spune că România îşi este datoare să-şi deblocheze potenţialul de resurse. La acest moment, o treime din necesarul intern de gaze este importat de la Gazprom, timp în care gazul din Marea Neagră stă blocat. “Cu siguranţă, România are datoria de a valorifica resursele naturale pe care le are în beneficiul cetăţenilor, dar şi de a se adapta la cerinţele Uniunii Europene în materie de Green Deal şi digitalizare. Consider că România poate depăşi decalajele de dezvoltare înregistrate prin adoptarea unei politici investiţionale orientate spre noi tehnologii care vor fi viabile şi vor răspunde cerinţelor de «greenificare» impuse de Uniunea Europeană pe termen mediu şi lung.” Din nou, reţelele de gaze vor juca un rol major. “Astfel, adaptarea noilor reţele de gaze naturale la mixul cu gaze verzi, inclusiv hidrogen, asigurarea componentei inteligente şi folosirea altor tehnologii inovative pe scară largă pot reprezenta un avantaj competitiv al dezvoltării reţelei naţionale de distribuţie de gaze naturale în acest moment.”

Istoria se scrie acum

Banii pe care sectorul privat îi pune la bătaie trebuie să întâlnească stabilitate din partea statului roman în materie de reglementări. Mai departe, efortul de a atrage pe plan local fondurile europene disponible, la un nivel fără precedent, va fi un efort comun de construcţie. “Aşadar, provocarea este legată de capacitatea administrativă a statului român de stabilire a unui cadru cu oportunităţi de finanţare care să răspundă în mod adecvat necesităţilor investiţionale identificate la nivelul sectorului energetic.” Raffel subliniază că România are câteva atuuri importante, cum sunt emisiile de CO2 mai scăzute comparativ cu alte ţări, o pondere importantă a energiei regenerabile în mixul energetic şi un potenţial excelent de a dezvolta acest sector. Resursele de gaze naturale şi energia nucleară reprezintă alte cărţi bune pe care România poate să le joace. “Sectorul energetic are un rol fundamental în redresarea economică, iar decizia la nivelul forurilor UE este că economia europeană trebuie să devină mai verde, mai circulară şi mai digitală. De aceea, este esenţial ca investiţiile să continue. Planul Naţional de Redresare şi Rezilenţă, PNNR, aprobat de Comisia Europeană în 27 septembrie 2021, reprezintă o şansă uriaşă pentru România. Vorbim de accesul la o finanţare de 29,2 miliarde de euro care ar trebui să aducă un «boost» istoric sectorului energetic românesc, cu beneficii în cascadă în întreaga economie.”

În acest context, Raffel spune că E.ON îşi doreşte să fie un partener strategic al statului român, pledând în continuare pentru definirea şi aplicarea de politici publice şi strategii coerente, cu priorităţi de intervenţie clare şi o legislaţie stabilă, predictibilă, respectiv un cadru de reglementare stimulativ, care să încurajeze investiţiile pe termen mediu si lung.

Oamenii din noua lume

Dincolo de legislaţie sau de provocările tehnologice, resursa umană este una dintre cele mai mari provocări ale tranziţiei energetice. “Există o criză de specialişti resimţită la nivelul întregului sector şi acest subiect ne preocupă în mod deosebit. În ceea ce ne priveşte, am investit în propriile centre de pregătire profesională unde au fost implementate sisteme moderne cum este, de exemplu, cel de învăţare prin realitate virtuală. Încercăm să atragem şi tinerii absolvenţi prin programe dedicate şi mai ales le creem oportunităţi de dezvoltare, le împărtăşim din ceea ce noi ştim să facem şi preluăm de la ei avântul caracteristic vârstei. Şi avem rezultate: 5% dintre managerii din E.ON provin din rândul tinerilor beneficiari ai acestor programe şi peste 13% dintre manageri încă nu au împlinit 40 de ani.”

Alături de pandemie, tranziţia energetică în sine este un fenomen transformaţional al forţei de muncă. ”Totodată, ne uităm către o schimbare de mentalitate, de cultură la nivel organizaţional. Provocările generate de tranziţia energetică impun noi moduri de gândire şi de acţiune. Identificarea ideilor inovatoare, crearea unor noi tipuri de aptitudini tehnice şi de leadership vor reprezenta cheia succesului şi acestea depind de capacitatea companiilor de a-şi adapta procesul strategic şi decizional provocărilor momentului. O astfel de transformare presupune identificarea, recrutarea, pregătirea continuă şi retenţia talentelor din piaţa de profil şi în acest sens, susţinerea unui proces educaţional universitar dar şi profesional de stat sau dual sunt obiective importante pentru noi.” Sub impactul acestor doi vectori majori, pandemia şi tranziţia energetică, organizaţiile încep să devină mai concentrate spre om, ceva în teorie normal, dar pus în practică de condiţiile excepţionale. “Asistăm la umanizarea culturii companiei – adică vorbim despre o orientare mult mai pronunţată şi decisivă către oameni, despre o preocupare sporită faţă de celălalt, care înseamnă inclusiv stabilirea unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională.”

Piaţa energiei cu totul trebuie astfel regândită pentru a funcţiona sub presiunea schimbării, a preţurilor record, a posibilelor dificultăţi pe zona de alimentare, a forţei de muncă greu de găsit. Plafonarea preţurilor, însă, ca o măsură temporară de protecţie, ar trebui evitată. “Nu credem că plafonarea preţurilor este o soluţie pentru actuala situaţie. Noi am susţinut întotdeauna liberalizarea pieţei, care va aduce cu certitudine servicii mai bune, produse noi şi, nu în ultimul rând, preţuri competitive, în concordanţă cu evoluţia pieţei. Considerăm că este nevoie de o piaţă complet funcţională. De asemenea, considerăm că este necesar un nou design al pieţei de energie astfel încât să asigure stabilitate şi predictibilitate pentru investitori şi consumatori, deopotrivă.” Obiectivul final rămâne însă neschimbat, în pofida tuturor schimbărilor. “În toate scenariile posibile pentru viitor, cel mai important obiectiv pentru noi este să asigurăm securitatea şi continuitatea funcţionării infrastructurii noastre, pregătindu-ne pentru mai multă rezilienţă şi îmbunătăţind calitatea tuturor serviciilor noastre.”

Raffel mai spune un lucru. În ciuda optimismului greu de menţinut în această perioadă, România este în faţa unui moment definitoriu din punctul de vedere al surselor de finanţare disponibile pentru proiectele care o vor transforma în următoarea decadă. “Am regăsit România mult mai dinamică şi mai energică şi dispusă să evolueze cât mai repede posibil. Sunt impresionat de ceea ce am văzut până acum. Dacă trăieşti aici zi de zi, poate că nu percepi atât de clar progresele, dar eu vă pot spune că dacă aţi vedea tabloul din poziţia mea, după 15 ani, aţi spune fără niciun dubiu că România a evoluat foarte bine. Acum, ne aflăm în faţa unui moment definitoriu privind potenţialul real al României de a utiliza fonduri europene pentru determinarea unui efect vizibil de multiplicare investiţională în toate sectoarele economice.”

Efortul comun este cheia, şansa este de neratat iar momentul este acum.

10 sfaturi pentru tinerii manageri

1. Dacă ajungi în vârf nu înseamnă că le ştii pe toate. Crează-ţi o echipă de încredere pe care te poţi baza.

2. Fixează obiective clare pentru business şi asigură-te că toată organizaţia ştie unde vrem să ajungem, în cât timp şi cum.

3. Nu te închide într-un turn de fildeş. Fii disponibil, comunică deschis, mergi pe teren şi încurajează oamenii să dea tot ce au mai bun.

4. Creează şi susţine unitatea în echipă.

5. Acordă sprijin.

6. Fii un exemplu de integritate şi profesionalism.

7. Valorile companiei nu sunt doar declarative. Asigură-te că sunt înţelese şi împărtăşite.

8. Nu-ţi fie teamă să-ţi recunoşti limitele.

9. Învaţă tot timpul şi fii tot timpul cu informaţiile la zi.

10. Oferă feedback.