Din tot estul Europei, Romania este tara care are cea mai mare nevoie in acest moment de un acord cu FMI, spune Jeffrey Anderson, directorul departamentului pentru Europa din cadrul Institutului de Finante Internationale (IIF), intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. “Romania va avea de-a face cu un declin abrupt fata de anul trecut”, sustine el, avansand totusi o estimare de crestere pentru 2009 de 1%. E mai optimist decat alti analisti externi, care prevad deja recesiune pentru Romania, desi doar cu cateva saptamani in urma, acelasi IIF considera posibila o crestere de 2%.

 

Un scenariu identic vine si de la Viena, de unde Gabor Hunya, analist la Institutul International pentru Analize Economice (Vienna Institute for International Economic Studies - WIIW), declara ca perspectiva unei cresteri de 1%, pe care o estimeaza acum institutul, “este optimista, pentru ca Romania este o tara cu risc foarte ridicat in regiune, iar pericolul recesiunii este foarte mare”. In viziunea WIIW, Romania si Bulgaria sunt tarile cu cel mai ridicat grad de risc in regiune, in timp ce Cehia, Slovacia, Slovenia, Polonia sunt printre cele mai stabile. Sa notam ca si austriecii estimau la inceputul lui ianuarie o crestere de 2%.

 

In ultimele saptamani, cele mai multe institutii internationale, agentiile de rating si chiar autoritatile romane au ajuns la o viziune incomparabil mai pesimista decat in urma cu cateva luni, nu numai despre cifra ca atare a cresterii economice, ci despre toate elementele scenariilor de evolutie a economiei. Perspectiva recesiunii in Romania a primit saptamana trecuta si girul Fondului Monetar International, care dupa ce initial a considerat posibila o crestere a PIB de 1%, nu exclude acum o scadere cu pana la 1%. Intr-o evaluare sensibil mai optimista, proiectul de buget al Guvernului estimeaza o crestere de 2-2,5% - explicabil prin faptul ca, dupa cum considera economistul Mircea Cosea, este de bun simt sa pui stacheta mai sus decat ai crede cu adevarat ca ii e locul, tocmai pentru a avea spre ce sa tinzi. Un scenariu oarecum similar vine si din partea Bancii Nationale a Romaniei, care ia in calcul o prognoza de crestere de 2,2-2,3%, desi nu exclude complet posibilitatea recesiunii. Cat priveste Comisia Europeana, care a luat in calcul efectele masurilor sociale promovate de fostul guvern, aceasta considera ca Romania va termina anul in curs cu o crestere de 1,75%, in conditiile unui deficit bugetar de 7,5% din PIB.

 

Pentru cei prinsi in acest carusel al cifrelor, cea mai puternica impresie care ramane dupa trecerea lor in revista este de confuzie generala. Sa fie oare Romania o tara cu o economie atat de ciudata incat de la un record de crestere sa ajunga peste noapte la recesiune, am avut de-a face pana acum cu o iluzie optica gratie careia doar ne-am crezut performanti sau iluzia optica incepe de-abia acum, cu sirul de previziuni catastrofice? Cine are dreptate si cine s-a inselat sau se inseala cand judeca mersul economiei?

 

Gabor Hunya de la WIIW avanseaza o prima perspectiva: este normal, considera el, ca statisticile publicate la distanta de cateva saptamani sa fie diferite, pentru ca viteza cu care se produc schimbarile in toata economia mondiala este fara precedent; in plus, orice veste - buna, dar mai ales rea - poate sa schimbe uneori radical perspectivele, scapand puterii de decizie sau control din tara.

 

Prognozele cu privire la cresterea economica au acum un mare grad de incertitudine, confirma fostul premier Theodor Stolojan, care a decis in ultimul minut sa nu mai preia fraiele noului executiv. “Globul de cristal a devenit netransparent si ramane in continuare asa”, declara Stolojan pentru BUSINESS Magazin. Si nu e opac doar pentru Romania: la finele lunii ianuarie, FMI a revizuit drastic estimarile pentru cresterea economiei mondiale, la 0,5% in 2009, de la 2,2%; revizuiri a facut si Comisia Europeana in privinta cresterii economice sau a inflatiei din UE ori din zona euro. Privind strict insa Romania, Stolojan subliniaza ca deosebirile intre prognoze devin semnificative doar atunci cand diferentele sunt mai mari de 2%, atata vreme cat economia este inca in curs de dezvoltare, iar sectorul agricol, cu o pondere importanta in PIB, depinde intr-o mare masura de conditiile climatice ale fiecarui an.

 

Inca mai mult, a incerca sa vorbesti de Romania ca si cum ai avea putere sa schimbi lucrurile la nivel local e gresit, considera Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), pentru ca Romania nu are forta de a genera evolutii, ci doar de a le prelua de la economiile mai puternice. “Ce traim acum nu tine doar de Romania, ba dimpotriva - depinde mai putin de noi decat, sa spunem, de China”, spune el. Aducand in discutie blocajul pietelor de export (in conditiile in care 70% din exporturile Romaniei mergeau spre pietele din Uniunea Europeana, afectate puternic de scaderi), Pogonaru adauga totusi ca reorientarea exportatorilor spre alte piete, ce o duc mai bine, poate fi macar teoretic o solutie. Companiile mici nu au insa forta de a-si schimba foarte rapid activitatea si, in plus, “noi avem o economie condusa de marile multinationale, in timp ce intreprinderile mici si mijlocii urmeaza cel mai adesea tendintele stabilite de acestea”.

Cititi in continuare despre imaginea pe care a vrut sa o lase fostul guvern despre performantele Romaniei

Eugen Radulescu, consilierul guvernatorului BNR - "A face prognoze acum seamana cu cititul in zatul de cafea”