Cine intra pentru prima data in cladirea din nordul Bucurestiului unde isi are Romtelecom sediul central ar fi pus in fata unei dileme daca nu ar fi imediat atentionat de personalul de la securitate. Dilema e data de faptul ca exista mai multe lifturi, doua mari in partea dreapta si unul modest in partea stanga. Motivatia e simpla - au fost dimensionate in functie de numarul pasagerilor pe care trebuie zilnic sa-i transporte. Primele doua lifturi sunt pentru etajele 1-7, unde lucreaza angajatii, iar cel mic e expresul directorilor, care urca la ultimul etaj.

Birourile directorilor de aici sunt plasate circular in jurul cladirii; prin peretele de sticla exterior poate fi admirat peisajul lacului din apropiere si panorama Bucurestiului in planul indepartat, iar in centru se afla birourile in spatiu deschis ale asistentelor. Directorul general Yorgos Ioannidis, venit de doar cateva luni in locul americanului James Hubley, i-a preluat acestuia biroul. Nici nu ar trebui sa mire pe cineva, e cel mai mare birou si cu perspectiva cea mai spectaculoasa asupra orasului. Si la fel de bine nu ar trebui sa mire pe nimeni daca o parte infima macar din decizia de a veni in Romania a fostului director tehnic al OTE, compania greaca majoritara la Romtelecom, a fost luata avand in vedere generozitatea noului birou. "Top managerii sunt mai motivati decat ar vrea sa o recunoasca de modul cum arata biroul si la ce nivel al cladirii si-ar desfasura activitatea, iar acest lucru e normal, pentru ca de multe ori aici isi petrec 12 ore pe zi", explica George Butunoiu, director general al firmei de recrutare GB Consulting.

Pentru o mica afacere intr-un cartier de locuinte, parterul este cel mai cautat activ imobiliar. La polul opus, cele mai mari companii, cu sediul in cladiri de birouri clasa A, prefera etajele superioare. In cazul unei cladiri noi, acestea sunt primele care se inchiriaza, in unele cazuri cu mult timp inainte de a se ajunge la finalizare. De  exemplu, ultimele etaje ale Europe House au fost inchiriate de Orange cu 2 ani inainte ca blocul sa fie dat in folosinta, iar cea mai inalta cladire la ora actuala, Tower Central International, desi inca nefinalizata, are mai mult de jumatate din spatiu inchiriat de catre Alpha Bank. Tot de sus in jos.

Care e logica preferintei pentru etajele superioare? "Se prefera ultimul etaj sau ultimele etaje datorita unei securitati mai bune, circulatia altor persoane fiind oprita incepand cu acel etaj, pentru ca nu trebuie sa asigure accesul catre birourile altei companii. Un alt motiv este panorama oferita datorita inaltimii", afirma Viorel Lacatus, directorul departamentului de investitii al companiei imobiliare CB Richard Ellis. "Peste tot in lume, ultimul etaj este cotat ca cel mai bun etaj intr-un imobil, iar preturile pentru inchirierea sau cumpararea acestuia sunt evident mai mari", adauga Sorin Diaconu, real estate, office support & building maintenance manager la Orange Romania.

Dintr-un studiu publicat in aceasta luna de CB Richard Ellis reiese ca pretul mediu de inchiriere pentru birouri de clasa A in Bucuresti este de aproximativ 19 euro lunar pe metrul patrat, iar in cazurile cladirilor ultracentrale se ajunge la preturi cu o valoare de exceptie de chiar si 30 de euro. Pentru ultimele etaje se plateste chiar un premium peste aceste valori. "In general se adauga 2-3-4 euro in plus fata de pretul celorlalte etaje si, cu toate acestea, etajele superioare sunt si primele care se inchiriaza la o cladire noua", completeaza Lacatus. Dincolo de aspectul estetic si cel de imagine, pretul mai mare in cazul ultimelor etaje e dat si de costurile constructiei la cele mai inalte cladiri din Bucuresti. Este vorba aici inclusiv despre dotarea cladirilor cu doua scari de acces sau de amenajarile obligatorii impotriva incendiilor.

Cine are stabilita o intalnire chiar cu directorul general al unei companii cu o cladire in folosinta exclusiva aproape sigur nu va gresi daca in lift apasa ultimul buton de sus. In Piata Victoriei bunaoara, locul pe care arhitectii il considera cel mai potrivit pentru cladirile inalte, iar managerii pentru birourile dorite, cele trei cladiri principale respecta regula enuntata mai sus. Patrick Gelin, presedinte-director general al BRD, lucreaza la 87 de metri inaltime in BRD Tower, cladire care a costat 50 de milioane de euro, aflata in proprietatea bancii. Mai jos, in America House, au birourile ambasadorul Japoniei si casa de avocatura Tuca, Zbarcea si Asociatii. Desi arhitectii ar vedea in ultimul etaj mai degraba un spatiu de servicii pentru tot imobilul, un restaurant sau o sala de sport de exemplu.

"Proprietarii de restaurante vin pe santier, sunt interesati in prima faza, dar apoi renunta. De fiecare data se gaseste vreun manager insa care sa vada valoarea unui birou la ultimul etaj al cladirii", spune Calin Negoescu, director la biroul de arhitectura Westfourth, care a realizat planul la majoritatea cladirilor de birouri din Piata Victoriei. Nevoia de a ajunge cat mai sus isi gaseste o interpretare proprie la fiecare chirias.

"Optiunea privind inchirierea ultimului etaj a fost luata cu atat mai usor cu cat ne place sa fim «la inaltime», sa avem perspectiva asupra lucrurilor si o imagine de ansamblu a ceea ce se poate numi centrul de business al Romaniei", spune fara falsa modestie Alina Nicolae, PR manager al casei de avocatura. In egala masura, a fost o decizie fireasca daca ne gandim ca avocatii cabinetului au fost implicati in proiectul de finantare a constructiei America House.

Modelul american de cultura corporatista a adus si detalii aflate la granita logicii. De exemplu, Bucharest Financial Plaza, imobilul de pe Calea Victoriei de langa emblematicul sediu CEC, nu are etajul 13. Cei care folosesc liftul pentru a ajunge la birourile BCR de la ultimele etaje nu vor regasi numarul printre butoane. Considerentele tin doar de superstitiile alaturate numarului. Oricum, nu multe cladiri din Bucuresti isi permit sa fie superstitioase, majoritatea avand mai putine etaje.

In functie de ce doreste managerul sa comunice sau, mai corect, ce trebuie sa comunice, exista lideri care prefera sa lucreze cat mai aproape de angajati. Extrema din acest punct de vedere o reprezinta cazuri ca acela al lui Meg Whitman, CEO al eBay, care conduce si acum compania de licitatii online dintr-un cubicul (birou modular) la fel ca al oricarui alt angajat. Treptat insa a inceput sa se revina in preferinte la birourile luxoase pozitionate la ultimul etaj sau cel putin pe coltul cladirii ("corner office"), oferind astfel vedere spre exterior prin cei doi pereti de ferestre. Mihaela Udriste, project director al Corporate Office Solutions, companie care a mobilat multe dintre birourile clasa A din Bucuresti, spune ca in Romania se intalnesc ambele ipostaze. "In functie de cultura si de politica companiei, birourile top managementului se pot situa la nivelurile superioare si impun astfel o ierarhizare clara; dar exista si situatii in care managerii doresc sa fie aproape de echipele lor".

Tot in "centrul de business" al Capitalei, intr-o cladire care la vremea constructiei era cea mai moderna din zona, Europe House, isi au sediul companii ca Microsoft, Oracle sau HP. Dar cel mai invidiat director din acest punct de vedere este fara indoiala Richard Moat, CEO al Orange. La fel ca in cazul Romtelecom, lifturile care deservesc angajatii operatorului de telefonie mobila sunt distincte de cele ale celorlalte companii din cladire. La etajul 10, ultimul, se afla birourile top managementului Orange, iar cel al lui Moat are si terasa. La acelasi etaj se mai afla o sala pentru sedintele de board cu sistem de videoconferinta si o sala aparte - un loc botezat "Imaginarium", destinat sedintelor creative, intalnirilor informale ori pur si simplu relaxarii. De jur imprejurul cladirii se afla si o terasa ce ofera o priveliste panoramica asupra Bucurestiului (blocata poate doar de BRD Tower) si de unde, cateodata, in zilele senine, pot fi admirati muntii.